Concluziile la care au ajuns specialistii romani şi francezi în tratamentul escarelor vizează educaţia medicală continuă a specialiştilor, educarea pacientului şi a familiei, abordarea multidisciplinară a plăgii şi, în special, prevenirea apariţiei escarelor.
Peste 120 de asistente, farmacişti, medici, directori de spitale, reprezentanţi ai companiilor de profil, specialişti străini şi jurnalişti au participat astăzi la prima conferinţă dedicată Managementului Escarelor, organizată de Tarus Media Health Events.
Laurent Bernier, fondatorul Escarre.fr şi specialist în managementul escarelor, a subliniat faptul că în Franta se vorbeşte despre o prblemă a educaţiei pacientului, a familiei acestuia şi a cadrului medical şi nu neaparat de o problemă de tehnică în tratamentul escarelor. “Principala diferenţă între managementul escarelor în Franţa raportat la cel de aici o constituie implicarea activă a familiei. În Franţa acest lucru se întâlneşte foarte rar. Este adevarat, dispunem probabil de mai multe resurse materiale însă în cazul pacienţilor cu escare prezenţa familiei este mult mai importantă pentru o evoluţie pozitivă”, a explicat Laurent Bernier. Acesta a mai adaugat faptul că aspectul economic în cazul pacienţilor cu escare, “presiunea economică asupra sistemului medical”, este cel care pune în mişcare sistemul în Franţa.
Dr. Ileana Boiangiu, Şef secţie chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti, a explicat tipurile de pacienţi care ajung în secţia pe care o conduce: “Există două categorii de pacienţi cu leziuni de decubit care vin de acasă: prima este formată din acei pacienţi care suferă de diferite afecţiuni şi care sunt trataţi acasă, de familie. Aceştia sunt aduşi de aparţinători goniţi de miros”. Cea de-a doua categorie cuprinde pacienţii externaţi cu escară, carora li s-au dat informaţii superficiale tratare şi care ajung la noi uneori în stadii foarte avansate.
Gheorghe Tache, Preşedinte COPAC: “Pacientul are dreptul să aleagă ce tratament doreşte. In cepriveşte schemele de tratament, pacienţii au identificat 3 etape distinct: informarea pacientului şi comunicarea cu medicul specialist, pregatirea psihologică, recuperare şi integrare socială”.
Carmen Mazilu, Preşedinte, OAMGMAMR, Filiala Bucureşti, a explicat necesitatea ca “abordarea pacientului cu escare să fie una holistică şi nu tehnica”. “În tratamentul escarelor trebuie avută în vedere atât suferinţa pacientului cât şi a aparţinătorului, astfel, este necesar ca toate planurile de tratament să fie bifate. Escarele sunt afecţiuni extrem de importante care, netratate corespunzator şi la timp, pot duce la moartea pacientului. Poate nu ştiaţi însă motivul pentru care actorul Christopher Reeve – celebrul Superman, a murit o reprezintă complicaţiile generate de escare. După 10 ani de luptă, corpul acestuia a cedat”, a declarat Carmen Mazilu. Aceasta a mai anunţat deschiderea, în 2013, în premieră în România, a unui Centru pentru Managementul Comelor şi al Stărilor Vegetative. Centrul este creat la iniţiativa Dr. Dan Alexianu, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca. Pentru cei peste 20.000 de asistenţi medicali din România, OAMGMAMR a introdus în curricula de curs “Managementul modern al plăgilor”. “Considerăm că educaţia permanentă a personalului medical va face întotdeauna diferenţa între o îngrijire bună şi una defectuoasă”, a explicat Carmen Mazilu.
Mircea Olteanu, Preşedinte, Asociaţia Spitalelor din România: “Echipa multidisciplinară care tratează pacienţii cu escare trebuie să cuprinda toate domeniile implicate de la medicul chirurg, dermatolog, până la pacient şi familia acestuia. Am folosit în tratamentul escarelor expandarea tisulară care consider că a dat rezultate foarte bune”.
Roxana Horeica, Director de Nursing, HOSPICE Casa Speranţei Braşov: “Fişele de evaluare a riscului apariţiei escarelor alături de foaia de evaluare a pansamentelor sunt instrumente folosite în tratamentul pacientului cu escare. Cu ajutorul acestora putem identifica metode “realiste” de tratament la pacienţii aflaţi în îngrijire paliativă. Studiile efectuate în Marea Britanie pe 664 de pacienţi cu escare au demonstrat faptul că 31% dintre acestia au semnalat durere asociată plăgilor, 29% exudat, 18% au fost îngrijoraţi de aspectul estetic, iar 10% în privinţa mirosului.”
Conf . Dr. Elena Copaciu, Preşedinte, Asociaţia Română pt. Studiul Durerii: “Leziunile de decubit la bolnavul critic reprezintă un factor de predilecţie a vietii. 1 din 2 pacienţi de terapie intensivă este predispus la escare. În momentul în care cunoaştem această realitate putem afirma faptul că prevenţia este esenţială şi putem face toate demersurile în acest sens. Complicaţiile medicale care pun în pericol viaţa pacientului apar în stadiile 3 şi 4. În cazul pacientului critic cu escare perioada de internare se poate prelungi cu până la 3 luni. În SUA, studiile arată faptul că costurile cresc cu 300.000 dolari/pacient.” Unul din cazurile prezentate de Dr. Elena Copaciu se referă la un pacient tratat în 4 spitale diferite timp de două săptămâni care a murit la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti în urma unui soc septic generat de o escară fesieră, gradul 4. Escara a apărut în urma infectării cu microbi spitaliceşti.
Victor Gabriel Clătici, Medic primar dermatolog, Clinica de Dermatologie si Alergologie, Spitalul Universitar de Urgenţă ELIAS: “Puterea înrădăcinată a miturilor – “ce a zis vecina”, determină ca pacienţii să ajungă de multe ori în stadii avansate la medic. Aceste mituri trebuie demontate, iar cheia constă în educarea pacientului şi a familiei acestuia. Este foarte important ca pacientul să ştie ce are, dar mai ales ce nu are voie să facă în cazul tratamentului escarelor.”
Dr. Călin Boeru, Manager, Spital de Obstetrică şi Ginecologie, Ploieşti, Medic Ginecolog: “Infantul, mai ales cel prematur, este predispus la escare, în special în zona occipitului. Acest aspect este extrem de important şi de reţinut, pentru a putea trata şi mai ales preveni această afecţiune la copii. Nu doar categoriile de vârstă avansată trebuie evaluate, ci şi copii, poziţia nou-născutului fiind un factor de risc al apariţiei escarelor. ”
Dr. Ioana Ioancio, Departament Universitar Geriatrie Gerontologie, Spit. Clinic Univ. de Urgenţă ,,Elias”, Bucureşti: “ Ulcerele de decubit sunt o problemă comună pentru pacienţii cu demenţă, fie că sunt spitalizaţi, fie că se află în cămine de seniori sau la domiciliu. Ele reduc calitatea vieţii şi pot avea un prognostic infaust. Prevalenţa lor a crescut odată cu creşterea numerică a populaţiei vârstnice şi foarte vârstnice (old-old) între 3-30% la pacienţi instituţionalizaţi.”
Alice Iustinian, Director Îngrijiri, Fundaţia Crucea Alb – Galbenă România: “Escarele sunt piatra de încercare a îngrijirilor medicale. În 2011, ponderea escarelor în totalul cazurilor îngrijite a fost în creştere faţă de anii precedenţi şi anume de 20,16%, mai precis 122 cazuri.”
Dr. Gabriela Cîrstescu, reprezentant, Societatea Română Alzheimer:“Utilizarea scalelor de evaluare a factorilor de risc pentru escare are drept scop conceperea şi implementarea unor strategii eficiente pentru prevenţia escarelor la pacienţii internaţi”.
Georgeta Păsărin, Asistent medical principal cu competenţă în stomaterapie, Compartimentul de Stomaterapie, Centrul de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni: “Managementul ulcerelor de presiune necesită o abordare multidisciplinară precum şi implementarea metodelor moderne de îngrijire prin utilizarea produselor dedicate diverselor stadii şi etape de evoluţie a plăgilor”
Ioana Cacovean, Preşedinte, Patronatul Farmaciştilor din România: “Rolul farmacistului este extrem de important mai ales în educarea familiei, parte a echipei multidisciplinare de vindecare a pacienţilor cu escare.”
