La sfârşitul lunii septembrie a fost organizată la Bucureşti prima conferinţă dedicată conştientizării existenţei escarelor, dar şi a problemelor generate în sistemul de sănătate de apariţia acestora – “Managementul Escarelor”. Concluziile la care au ajuns specialiștii români şi francezi vizează educaţia medicală continuă a cadrelor medicale, educarea pacientului şi a familiei, abordarea multidisciplinară a plăgii şi, în special, prevenirea apariţiei escarelor.
Peste 120 de asistente, farmacişti, medici, directori de spitale, reprezentanţi ai companiilor de profil, specialişti străini şi jurnalişti au participat la evenimentul organizat de Tarus Media Health Events. Au fost prezentate studii de caz din cadrul unor unităţi importante precum Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti sau Centrul de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni.
Laurent Bernier, fondatorul Escarre.fr şi specialist în managementul escarelor, a subliniat faptul că în Franţa se vorbeşte despre o problemă a educaţiei pacientului, a familiei acestuia şi a cadrului medical şi nu neaparat de o problemă de tehnică în tratament. „Principala diferenţă între managementul escarelor în Franţa raportat la cel de aici o constituie implicarea activă a familiei. În Franţa acest lucru se întâlneşte foarte rar. Este adevărat, dispunem probabil de mai multe resurse materiale, însă în cazul pacienţilor cu escare prezenţa familiei este mult mai importantă pentru o evoluţie pozitivă”, a explicat Laurent Bernier. Acesta a mai adăugat faptul că aspectul economic în cazul pacienţilor cu escare, „presiunea economică asupra sistemului medical” este cea care pune în mişcare sistemul în Franţa.
Dr. Ileana Boiangiu, șef secţie chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti, a prezentat tipurile de pacienţi care ajung în secţia pe care o conduce: „Există două categorii de pacienţi cu leziuni de decubit care vin de acasă: prima este formată din acei pacienţi care suferă de diferite afecţiuni şi care sunt trataţi acasă, de familie. Aceştia sunt aduşi de aparţinători goniţi de miros. Cea de-a doua categorie cuprinde pacienţii externaţi cu escară, cărora li s-au dat informaţii superficiale despre tratare şi care ajung la noi uneori în stadii foarte avansate”. Strategia generală de management cuprinde prevenirea complicaţiilor septice, prevenirea extinderii distrucţiei tisulare, prevenirea apariţiei leziunilor de decubit în alte zone, închiderea defectului tisular şi, frecvent, chirurgie plastică.
Președintele COPAC, Gheorghe Tache, a prezentat perspectiva pacienţilor, și anume că aceştia au dreptul să aleagă ce tratament doresc. În ceea ce priveşte schemele de tratament, pacienţii au identificat trei etape distincte: informarea pacientului şi comunicarea cu medicul specialist, pregătirea psihologică, recuperare şi integrare socială.
Carmen Mazilu, preşedinte al Ordinului Asistenților Medicali Bucureşti, a explicat necesitatea ca „abordarea pacientului cu escare să fie una holistică, şi nu tehnică”. În tratamentul escarelor trebuie avută în vedere atât suferinţa pacientului cât şi a aparţinătorului, fiind necesar ca toate planurile de tratament să fie bifate. „Poate nu ştiaţi, însă motivul pentru care actorul Christopher Reeve – celebrul Superman – a murit este reprezentat de complicaţiile generate de escare. După zece ani de luptă, corpul său a cedat”, a declarat Carmen Mazilu. Aceasta a mai anunţat deschiderea, în 2013, în premieră în România, a unui Centru pentru Managementul Comelor şi al Stărilor Vegetative. Centrul este creat la iniţiativa dr. Dan Alexianu, de la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.
Mircea Olteanu, preşedinte al Asociaţiei Spitalelor din România, a subliniat importanţa ca echipa multidisciplinară care tratează pacienţii cu escare să cuprindă toate domeniile implicate, de la medicul chirurg și dermatolog până la pacient şi familia acestuia.
Roxana Horeica, director de nursing la HOSPICE Casa Speranţei Braşov, consideră că fişele de evaluare a riscului apariţiei escarelor alături de foaia de evaluare a pansamentelor sunt instrumente esenţiale în tratamentul pacientului cu escare. Cu ajutorul acestora se pot identifica metode „realiste” de tratament la pacienţii aflaţi în îngrijire paliativă. De exemplu, studiile efectuate în Marea Britanie pe 664 de pacienţi cu escare au demonstrat faptul că 31% dintre aceștia au semnalat durere asociată plăgilor, 29% exudat, 18% au fost îngrijoraţi de aspectul estetic, iar 10% au menționat mirosul.
Dr. Călin Boeru, medic ginecolog, manager la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie din Ploieşti, a explicat faptul că „infantul, mai ales cel prematur, este predispus la escare, în special în zona occipitului. Acest aspect este extrem de important şi de reţinut, pentru a putea trata şi mai ales preveni această afecţiune la copii. Nu doar categoriile de vârstă avansată trebuie evaluate, ci şi copiii, poziţia nou-născutului fiind un factor de risc al apariţiei escarelor”.
Leziunile de decubit la bolnavul critic reprezintă un factor de predilecţie a vieții. Unul din doi pacienţi de terapie intensivă este predispus la escare. „În momentul în care cunoaştem această realitate, putem afirma faptul că prevenţia este esenţială şi putem face toate demersurile în acest sens”, a explicat conf. dr. Elena Copaciu, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Studiul Durerii. Complicaţiile medicale care pun în pericol viaţa pacientului apar în stadiile 3 şi 4 (infecţioase, calcificare heterotopică, inflamaţie cronică- amiloidoză, carcinom cu celule scuamoase). Apar, de asemenea, o serie de complicaţii de tip infecţios, şi anume colonizarea cu floră saprofită tegumentară, înlocuită rapid cu microflora serviciului respectiv – floră din tractul gastrointestinal sau urogenital. În cazul pacientului critic cu escare perioada de internare se poate prelungi cu până la trei luni. În SUA, studiile arată că, în consecință, costurile cresc cu 300.000 dolari/pacient. Unul din cazurile prezentate de dr. Elena Copaciu se referă la un pacient tratat în patru spitale diferite timp de două săptămâni, care a murit la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti în urma unui șoc septic generat de o escară fesieră, gradul 4. Escara a apărut în urma infectării cu microbi spitaliceşti.
