Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor (CONAS) a acreditat până acum patru spitale – Institutul “Matei Balş”, Spitalul Militar din Cluj-Napoca, Spitalul de urgenţă din Moineşti şi Spitalul privat Euromedica din Baia Mare -, iar un al cincilea spital evaluat, Spitalul Clinic Cantacuzino, a primit acreditare condiţionată, urmând să fie reevaluat după şase luni pentru verificarea îndeplinirii indicatorilor, a anunţat preşedintele CONAS, Dan Şerban.
“Dacă există un grad de acoperire a indicatorilor de acreditare de peste 85% spitalul este de încredere ridicată, primeşte acreditare, între 75-84,9% este de încredere ridicată, dar neacreditat, între 45% şi 74,9% este de încredere medie, iar sub 45% grad de acoperire al indicatorilor nu poate fi acreditat”, a explicat Dan Şerban. Un spital care nu primeşte acreditare nici după perioada de graţie poate fi, în funcţie de decizia Ministerului Sănătăţii, menţinut sau desfiinţat.
Preşedintele CONAS a menţionat că “la Cantacuzino sunt probleme cu circuitele, la ginecologie, de exemplu. Trebuie regândită asigurarea circuitelor, pentru că numai profesionalismul medicilor care lucrează acolo a făcut ca numărul infecţiilor să nu fie aşa mare”. De asemenea, a menţionat că Institutul “Matei Balş” a obţinut cel mai mare punctaj, fiind o instituţie spitalicească de nivel “european”, şi a subliniat performanţa Spitalului din Moineşti, inclusiv din punct de vedere al nivelului procedurilor medicale realizate.
Pentru acreditare s-au înscris 459 de spitale – 359 ale Ministerului Sănătăţii, 39 ale altor ministere şi 74 de spitale private – care vor trebui evaluate în următorii cinci ani, până la data de 7 iulie 2016. Costul accreditării este suportat de spital şi este de 240 lei pe pat pentru un ciclu de acreditare de cinci ani. Urmează să intre în proces de acreditare Spitalul “Grigore Alexandrescu” şi Spitalul de Nefrologie “Carol Davila” din Bucureşti, Spitalul din Bolintin Vale şi Spitalul CFR din Constanţa, a anunţat preşedintele CONAS. Este de menţionat că spitalele au putut opta pentru perioada în care să se facă acreditarea, primele spitale înscrise fiind şi cele care apreciază că îndeplinesc cel mai bine indicatorii CONAS.
Acreditarea spitalelor nu se suprapune peste clasificarea spitalelor realizată de Ministerul Sănătăţii, care, explică Dan Şerban, a avut la bază complexitatea procedurilor medicale şi determină nivelul finanţării spitalelor. “Ca medic, opinia mea este că banul trebuie să urmeze pacientul”, a subliniat Şerban, explicând că la Spitalul de Urgenţă, unde lucrează, vin pacienţi de la Râmnicu Vâlcea şi Slatina, cazuri nerezolvate de medicii de acolo, din spitale care au aceeaşi clasificare.
Acreditarea CONAS se referă la siguranţa procedurilor medicale realizate, drepturile pacienţilor şi aspectele administrative, reflectate în analizarea a 1850 de indicatori şi a 11 referinţe (5 pentru aspectele administrative, 2 privind drepturile pacienţilor şi 4 privind managementul serviciilor medicale), ponderate diferit astfel încât accentual să fie pus pe managementul serviciilor medicale.
