În perioada 27-30 iunie, la Sinaia, are loc primul Congres Internațional de Medicină Perinatală: Primele o sută de zile de viață. Evenimentul se bucură de prezența a numeroși specialiști din străinătate – din Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Austria, Germania, Belgia, Italia, Ungaria, Olanda, Cehia, Australia și este prezidat de dr. Eliot Sorel din Statele Unite și prof. dr. Nicolae Suciu.
Programul științific cuprinde sesiuni plenare, simpozioane și workshopuri despre cele mai recente descoperiri și modul lor de aplicare în ceea ce privește conectarea neuronală la nivelul creierului bebelușului, genomică, sistemul imunitar, dar și promovarea sănătății, prevenția îmbolnăvirii în perioada perinatală, vaccinarea și relevanța acesteia pe parcursul întregii vieți, alăptarea, promovarea unei nutriții sănătoase, informarea populației despre aceste aspecte, accesul, calitatea și sustenabilitatea sistemelor de sănătate în întreaga lume.
În prima zi a lucrărilor, dr. Eliot Sorel din Washington, Statele Unite a vorbit despre colaborarea dintre medicii generaliști și alte categorii de specialiști în domeniul medical pentru asigurarea îngrijirilor psihiatrice. ”Doar 41% dintre americanii care au nevoie de îngrijiri psihiatrice primesc aceste îngrijiri, o treime le primesc prin intermediul medicilor specializați în îngrijirea primară (medici de familie) sau de către persoane fără pregătire medicală (psihologi) și doar 12% ajung la psihiatru. Aceste îngrijiri trebuie acordate într-un context integrat, pe baza unor echipe formate din specialiști care asigură îngrijire primară, specialiști care vizează îngrijiri comportamentale și specialiști în îngrijiri psihiatrice, astfel probabilitatea ca pacienții să continue tratamentul este mai mare”, a explicat dr. Sorel.
Dr. Helen Hermann, profesor de psihiatrie în Melbourne, Australia a subliniat că numărul mic de psihiatri face ca îngrijirile medicale de acest tip să fie redistribuite către medicii generaliști sau către centrele comunitare.
Dr. Michaela Nanu a vorbit despre programele de screening la nou-născuți pentru fenilcetonurie și hipotiroidie congenitală. Anul trecut, 163.000 de bebeluși au trecut prin acest screening neonatal, iar numărul copiilor diagnosticați cu fenilcetonurie care intră în tratament crește anual (în 2107, 26 de copii au început tratamentul), prevalența în România fiind de un caz la 11.000. ”Avem ca planuri de viitor extinderea screeningului și la alte boli metabolice. În străinătate, prin această metodă – dry spot – se pot face 20-40 de testări pentru boli metabolice”, a spus dr. Nanu.
Absența alăptării crește riscul de boli infecțioase, alergice, imunologice, obezitate, sindrom metabolic. Dr. Marina Oțelea a prezentat rezultatele unui studiu realizat împreună cu Asociația SAMAS prin intermediul educatorilor perinatali. ”Aproximativ 28% dintre mamele din România continuă alăptarea până la șase luni, o cifră aliniată cu ceea ce se întâmplă și în Europa, cu excepția țărilor nordice unde alăptarea este mult mai ridicată. Este îngrijorător, însă, că 20% dintre mame renunță la alăptare înainte de prima lună pentru că acela este intervalul în care sunt cele mai multe obstacole de depășit”, a spus dr. Oțelea. Primul element de diferențiere în menținerea alăptării până la șase luni este nivelul de informare al mamelor – în mediul rural, mamele cu vârsta peste 29 de ani alăptează mai mult decât mamele tinere, în mediul urban, sistemul de rooming-in influențează continuarea alăptatului, sunt o parte din concluziile studiului.
