La un an de la adoptarea legii nr. 15/2016, privind modificarea şi completarea Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun prin care se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii, au apărut și primele efecte positive cuantificabile.
Potrivit datelor Ministerului Sănătății, a scăzut numărul de externări pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, ceea ce se traduce prin mai puține îmbolnăviri acute provocate de tutun. În perioada martie-august 2016 comparativ cu aceeași perioadă din 2015 s-au înregistrat mai puține cazuri externate: cu 5,4% (1.267 cazuri) mai puține cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene; cu 11,5% (88 cazuri) mai puține cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral; cu 1,7% (638 cazuri) mai puține cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm; cu 5,4% (708 cazuri) mai puține cazuri pentru copiii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecție acută de căi respiratorii superioare (IACRS).
“Dacă urmărim datele statistice, vedem că 1.993 adulți și 708 copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. Implementarea legii a fost singura schimbare semnificativă produsă în acest interval, deci putem considera în mod rezonabil că îmbunătățirea este în directă legătură cu aplicarea legii. Acest fenomen s-a înregistrat și în alte țări în care s-au aplicat măsuri ferme de reducere a fumatului în spații publice”, a afirmat, la acel moment, Vlad Voiculescu, Ministrul Sănătății.
Premii OMS pentru România
Ca urmare a eforturilor României de adoptare a acestei legislații, țara noastră a primit pentru prima dată 2 din cele 4 premii acordate de către Organizația Mondială a Sănătății pentru regiunea europeană, fiind considerată un model de bune practici în colaborarea societății civile și factorilor decizionali pentru adoptarea unei politici publice de sănătate.
Societatea civilă s-a angajat, prin participarea a peste 350 de organizații non-guvernamentale, ca, în parteneriat cu toți factorii decizionali, să contribuie la adoptarea tuturor acelor politici și măsuri care să permită ca generația care se va naște în anul 2017 să fie nefumătoare la vârsta maturității, în anul 2035.
Consumul de tutun este responsabil de peste 42.000 de vieți pierdute anual în România și continuă să reprezinte cauza principală de boală care poate fi prevenită.
