Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Vaccinarea anti-HPV în România, mult sub obiectivul OMS
    • Un nou CEO la Monza Ares
    • Hematologii cer trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți
    • Investigații respiratorii gratuite în București și Timișoara
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»2011»Principalele schimbări în legea sănătăţii

    Principalele schimbări în legea sănătăţii

    0
    By Delia Budurca on December 22, 2011 2011, Cover - Ultimul numar

    Noua lege a sănătăţii, care se află în dezbatere publică până pe data de 28 ianuarie, propune o amplă reformă a sistemului de sănătate, pornind în primul rând de la finanţare, care este trecută în administrarea asiguratorilor privaţi.

    Legea vizează introducerea caselor de asigurări de sănătate private în locul actualelor case judeţene, cu păstrarea actualului sistem de colectare a asigurărilor de sănătate nemodificat ca valoare, însă cu reducerea numărului celor scutiţi. Modificarea esenţială este legată de interpunerea între CNAS şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, casele de asigurări private, menite să stimuleze competiţia în gestionarea fondurilor, cu creşterea consecutivă a calităţii serviciilor medicale. Populaţia nu va resimţi financiar această modificare, plătind, în mare, aceleaşi asigurări ca până acum, iar CNAS va menţine doar rol de reglementare şi control. Casele de asigurări private vor putea oferi în plus servicii medicale fie în cadrul bugetului primit de la CNAS, fie solicitând o coasigurare suplimentară voluntară, care va fi deductibilă fiscal.

    Spitalele consumă jumătate din bugetul sănătăţii, diversificarea finanţării spitalelor fiind unul din pilonii de bază ai reformei propuse de noua lege. Astfel, legea propune modificarea formei de organizare a spitalului, astfel încât să permită stimularea practicilor eficiente. Spitalele pot deveni fundaţii sau societăţi comerciale, al cărui acţionar unic sunt, în general administraţiile locale. În consecinţă, spitalele vor putea accesa fonduri din piaţa financiară privată, îşi vor putea plăti şi recruta personalul dorit, vor putea investi în dotare după dorinţă şi după puteri. Spitalele se pot asocia şi pot încheia contracte de furnizare de servicii cu unul sau mai multi asiguratori, dar şi contracte de colaborare în furnizarea de servicii de sănătate cu alţi furnizori.

    În asistenţa primară se înfiinţează la nivel local echipe de asistenţă multidisciplinară, din care vor face parte personalul cabinetului de medicină primară, asistentul medical comunitar, asistentul social, etc. Prevenţia va deveni o responsabilitate şi a autorităţilor locale, care vor trebui să îşi asume şi unele facilităţi administrative şi financiare pentru cabinetele medicale de medicină primară.

    În serviciile din ambulatoriile de specialitate se va urmări integrarea verticală a serviciilor ambulatorii cu cele spitaliceşti, astfel încât cât mai multe servicii spitaliceşti să poată fi preluate în ambulator, degrevând serviciile spitaliceşti, cu diminuarea consecutivă a costurilor.

    Medicina de urgenţă păstrează actuala organizare, însă vor putea intra pe acest domeniu şi alţi furnizori specializaţi, omologaţi, scopul fiind diversificarea finanţării şi “implementarea principiilor de concurenţă reglementată”.

    Printre noutăţile în domeniul politicii medicamentului se numără introducerea contractelor cost-volum şi cost-volum-rezultat, care vor fi negociate de Minister cu fiecare companie farmaceutică producătoare. Se va stabili numărul total de pacienţi ce va fi tratat cu suma disponibilă, depăşirea numărului de pacienţi va fi făcută cu suportarea costurilor de către producători, iar noul număr de pacienţi va fi luat în calcul la următorul contract.

    În ceea ce priveşte personalul din sănătate, legea stabileşte o clasificare mai riguroasă a personalului încadrat în unităţile medicale, stipulând înfiinţarea unui Registru naţional care va centraliza datele personalului de specialitate medical şi nemedical încadrat în unităţile medicale. Acest registru va fundamenta viitoarele politici de resurse umane în sănătate, foarte necesare în urma migraţiei masive care a afectat şi afectează acest domeniu. Toate profesiile din domeniul medical, inclusiv cele care încă nu sunt reglementate prin lege, proprie sau nu, vor fi reglementate prin Codul profesiilor reglementate din sistemul de sănătate.

    Noul act normativ stabileşte cadrul legal privind malpraxisul, stabilind responsabilitatea furnizorilor de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, prin introducerea obligaţiei acestora de a comunica orice informatie solicitată de către persoana care se considera victima unui act de malpraxis. De asemenea, se introduce obligaţia de asigurare pentru garantarea răspunderii civile a furnizorilor de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice. La nivelul organizațiilor profesionale se constituie comisii de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis.

    Legea creează cadrul organizatoric şi legal pentru ca fiecare cetăţean să îşi exprime acordul sau dezacordul informat privind donarea onorifică de organe, celule şi ţesuturi în vederea transplantului, fiind reglementate condiţiile în care se poate face prelevarea şi donarea de organe, celule şi/sau ţesuturi. Normele de aplicare ale codului donării şi utilizării elementelor corpului uman în scop terapeutic vor fi aprobate ulterior, prin hotărâre a Guvernului.

    O altă noutate se referă la înfiinţarea Agenţiei pentru Informaţii şi Calitate în Sănătate (ANCIS), rezultată prin reorganizarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), ca o structură în coordonarea MS.

    Legea prevede majorarea cu 20% a contribuţiilor din acciză care se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea cheltuielilor de sănătate.

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Delia Budurca

    Related Posts

    Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate

    Prof. Dr. Ioan Mircea Coman, UMF „Carol Davila”: Prevenția, diagnosticul și tratamentul precoce al afecțiunilor cardiovasculare

    Maraton de transplanturi și primul transplant cardiac la Iași

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.