Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, dublă descendență mușatină

“Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.” (Nicolae Iorga)

În prima zi de după ziua de mare praznic creștin “Bunavestirea”, Majestatea Sa Margareta, Custode al Coroanei României, își sărbătorește ziua de naștere – 26 martie! Nu este în intenția autorilor prezentului articol de a scrie despre personalitatea Majestății Sale, și nici despre rolul său în Istoria României de după decembrie 1989. Acestea sunt cunoscute marii majorități a românilor!

Nu știm însă dacă românii știu despre dubla descendență mușatină a Custodelui Coroanei României, Majestatea Sa Margareta (Figura 1). Nu dorim să reluăm, în amănunt, ce am scris într-o serie de opt articole, “Regele Mihai și Regina Ana – gene românești”, publicată în revista “Medica Academica” în perioada decembrie 2021-septembrie 2022.

Cu ocazia aniversării zilei de naștere a Majestății Sale, intenționăm să prezentăm în sinteză dubla moștenire genetică mușatină, de la tată, Regele Mihai, cât și de la mamă, Regina Ana, pe care o are în Genom Custodele Coroanei, precum și legăturile sale de rudenie actuale sau din trecutul Europei!

Genele mușatine plecate din Țara Moldovei prin Maria Movilă, una dintre fiicele lui Ieremia Movilă (c. 1555-1606), Domn al Moldovei (1595 – mai 1600 și septembrie 1600 – 1606), s-au constituit în două filiere genealogice, pornite de la nepoatele Voievodului moldav: filiera franceză (Anna Potocka) și filiera germană (Katarzyna Po­tocka). Prin cele două filiere, genele mușatine s-au răspândit la Casele imperiale, regale, princiare sau ducale din Europa continentală, vestică și centrală, exceptând Țările de Jos/ Olanda.

Prin filiera franceză, după Polonia și Franța, genele mușatine au ajuns în Italia, la Parma. De aici, prin Maria Louisa au trecut în Spania, ulterior în Portugalia, prin Joaquina Carlotta, iar în Sigmaringen au fost aduse de Infanta Antonia, reîntorcându-se în România prin prințul, viitor rege, Ferdinand I cel Loial/ Întregitorul, trecând pe mai departe în Genomul fiului, Carol al II-lea, ulterior al nepotului Mihai I, și în cele din urmă al strănepoatei, Principesa Margareta!

Genele mușatine rămase în Parma prin ducele Ferdinand, după 6 generații genealogice, în a 7-a generație succesivă, au ajuns în Casa Regală a României prin Ana de Bourbon-Parma, viitoare regină/ soție a regelui Mihai I și mamă a Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei.

Astfel, Majestatea Sa Margareta este stră-strănepoată de-a lui Vodă Ieremia Movilă, de a 16-a generație, prin tată, respectiv de a 15-a generație, prin mamă. Iar de la fondatorul dinastiei mușatine moldave, Bogdan I/ Bogdan Întemeietorul (î. 1307-1367), Voievod al Maramureșului (1330-1342 și 1355-1359), și Prim Domn al Moldovei (1359-1363/1365-1367), Majestatea Sa Margareta este a 24-a urmașă, prin Regele Mihai, respectiv a 23-a urmașă, prin Regina Ana! (Vezi Anexa I)

Prezentăm, în secvență succesivă, ancestorii mușatini paterni, respectiv materni, ai Custodelui Coroanei Margareta a României, urmași în linie directă, neîntreruptă, de la Ieremia Movilă Vodă!

I. Ancestorii mușatini paterni:

1. Maria (Amalia) Movilă/ Mohylanka (1691-1638);
2. Anna Potocka (1608-1695);
3. Maria Anna Kazanowska (1643-1687);
4. Anna Jablonowska (1660-1727);
5. Stanislaw Leszczynski (1677-1766), rege
   al Poloniei în două rânduri (1704-1709 și 1733-1736), duce de Lorena și Bar (1737-1766);
6. Maria Leszczynska (1703-1768), regină a Franței (1725-1768) prin căsătoria cu regele Ludovic al XV-lea (1710-1774; 1715-1774);
7. Maria Louisa Elisabeta de Franța (1727-
   1759), ducesă de Parma (1748-1759), prin căsătoria cu Filip (1720-1765), duce de Parma, Piacenza și Gustala (1748-1765), fiu al lui Filip V/IV (1683-1746), rege al Spaniei (1700 – 15 ianuarie 1724 și 6 septembrie 1724-1746) și rege al Neapole și Sardinia (1700-1714), și al Elisabetei Farnese de Parma (1692-1766), regină consoartă (1714-15 ianuarie 1724 și 6 septembrie 1724-1746), regent al Spaniei (10 august 1759-9 decembrie 1760);
8. Maria Louisa de Parma (1751-1819), regină a Spaniei (1788-1808) prin căsătoria cu regele Carol al IV-lea (1748-1819; 1788-1808);
9. Carlota Joaquina (1775-1830), regină a Portugaliei, Braziliei și Algarves (1816-1822) și regină a Portugaliei și Algarves (1822-1826), căsătorită cu Ioan al VI-lea (1767-1826; 1816-1826, 1822-1826), copii: Pedro I/IV și Miguel I;
10. Pedro I/IV (1798-1834), primul împărat al Braziliei (1822-1831) și rege al Portugaliei (10 martie – 2 mai 1826);
11. Maria a II-a (1819-1853), regină a Portugaliei (1826-1828 și 1833-1853), căsătorită a doua oară cu Ferdinand II de Saxa-Coburg și Gotha-Kohani (1816-1885), prinț consort (1836-1837), rege (1837-1853), șapte copii, al cincilea copil era Infanta Antonia;
12. Infanta Antonia de Braganza (1845-1913), căsătorită cu fratele prințului/ regelui Carol I al României (1839-1914; 1866-1881, 1881-1914), Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen (1835-1905), trei copii: Wilhelm August Karl, Ferdinand Viktor Albert și Karl Anton Friederich;
13. Ferdinand I cel Loial (1865-1927), rege al României (1914-1927), căsătorit în anul 1893 cu Maria de Edinburgh/ regina Maria a României (1875-1938; 1914-1927), cinci copii: Carol II; Elisabeta (1894-1954), regină a grecilor (1922-1924); Mărioara (1900-1961), regină a sârbilor, croaților și slovenilor (1922-1929), și a Iugoslaviei (1929-1934), Nicolae (1903-1978), Ileana (1909-1991) și Mircea (1913-1916);
14. Carol al II-lea (1893-1953), rege al României (1930-1940), căsătorit în anul 1921 cu Elena a Greciei și Danemarcei, un copil: Mihai I;
15. Mihai I (1921-2017), rege al României (1927-1930 și 1940-1947), căsătorit în anul 1948 cu Ana de Bourbon-Parma, cinci copii: Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria;
16. Margareta (n. 1949), Custode al Coroanei României (2017 -prezent)!

A doua întoarcere în România a moștenirii genetice strămoșești s-a înfăptuit prin Regina Ana (1923-2016), purtătoarea de gene mușatine. Regele Mihai și Ana de Bourbon Parma s-au căsătorit la Atena, la 10 iunie 1948 (Figura 2).

Primele 7 generații ale moștenirii genealogice mușatine, de la Maria (Amalia) Movilă/ Mohylanka, până la Maria Louisa Elisabeta de Franța, inclusiv, sunt identice pentru părinții Majestății Sale Margareta! De la a 8-a generație, filiera franceză continuă diferențiat prin nepoata și nepotul Mariei Leszczynska, Maria Louisa de Parma, viitoare regină a Spaniei, respectiv Ferdinand, viitor duce de Parma! Mai este de amintit o a doua nepoată a Mariei Leszczynska, Isabella Maria de Parma (1741-1763) care, prin căsătoria din 1760 cu arhiducele Iosif, viitorul împărat Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman (1741-1790), a ajuns arhiducesă austriacă și prințesă moștenitoare a Boemiei și Ungariei (1760-1763). Din păcate, în luna a șaptea a celei de-a doua sarcini, arhiducesa Isabella s-a îmbolnăvit de variolă. Fetița, Maria Cristina, născută prematur la 22 noiembrie 1763, a murit în aceeași zi, iar mama și-a dat obștescul sfârșit după 5 zile, la 27 noiembrie. Prima fetiță, arhiducesa Maria Tereza, născută la 20 martie 1762, nu a atins vârsta adolescenței, a murit de pleurezie înainte de a împlini 8 ani, la 23 ianuarie 1770. Ea era prima nepoată, preaiubită, a împărătesei Maria Tereza (1717-1780; 1745-1780)!

Linia genealogică de Bourbon-Parma, directă, spre Ana, viitoare regină a României, o prezentăm în continuare.

II. Ancestorii mușatini materni:

1. 1 – 7. (vezi mai sus);
2. Ferdinand I (1751-1802), duce de Parma, Piacenza și Gustala (1765-1802);
3. Ludovic I (1773-1803), rege al Etruriei (1801-1803);
4. Carol al II-lea/ Ludovic II (1799-1833), rege al Etruriei (1803-1807), duce de Lucca (1824-1847), duce de Parma și Piacenza (1847-1849);
5. Carol al III-lea (1823-1854), duce de Parma și Piacenza (1849-1854);
6. Robert I (1848-1907), duce de Parma (1854-1859), ultimul duce de jure al Parmei; ducatul s-a unit cu regatul Italiei la 9 iunie 1859. Ulterior, Robert I a fost șeful Casei de Bourbon-Parma (1859-1907). S-a căsătorit prima dată cu prințesa Maria Pia de Bourbon-Două Sicilii (1849-1882), purtătoare de gene mușatine moștenite de la tată, Ferdinand II (1810-1859), rege al Celor Două Sicilii (1830-1859). Robert I și Maria Pia au avut 12 copii. După decesul primei soții, Robert I s-a recăsătorit cu Infanta Maria Antonia, purtătoare de gene mușatine preluate de la tată, Miguel I, rege al Portugaliei. În a doua căsnicie, Robert I a fost tatăl a încă 12 copii (vezi mai jos);
7. Rene de Bourbon-Parma (1894-1962), căsătorit cu Margareta, prințesă de Danemarca (1895-1992); au avut patru copii: Giacomo Maria Antonio (1922-1964), Ana Maria Antonia (1923-2016), Michelle Maria Xavier (1926-2018) și Andrea Maria (1928-2011);
8. Ana de Bourbon-Parma (1923-2016), regină a României (1948-2016), prin căsătoria cu regele Mihai I au avut cinci copii (vezi mai sus);
9. Margareta (n. 1949), custode al Coroanei României (2016 – prezent)!

După cum am scris mai înainte, genele mușatine au fost aduse în Parma prima dată de către fiica Mariei Leszczynska, Maria Louisa Elisabeta de Franța. Tot în Parma, s-au reîntors în buclă gene mușatine ce ajunseseră în Spania, Portugalia, cât și a doua oară venite din Franța, prin Maria Louisa de Spania, Maria Louise d’Artois și Maria Antonia de Portugalia.

1. Maria Louisa de Spania (1782-1824), fiică a Mariei Louisa de Parma și a regelui Carol al IV-lea, în urma căsătoriei cu regele Ludovic I a devenit regină consoartă a Etruriei (1801-1803), ulterior ducesă de Lucca (1815-1824). Ea a fost mama lui Carol II/ Ludovic I.
2. Maria Louise d’Artois (1819-1864) era fiica lui Charles Ferdinand d’Artois, duce de Berry (1778-1820), fiu al lui Carol al X-lea (1756-1836), rege al Franței (1824-1830), nepot al Mariei Leszczynska și al lui Ludovic al XV-lea. Ea a devenit ducesă de Parma și Piacenza (1849-1854) prin căsătoria cu ducele Carol al III-lea. După asasinarea ducelui, a asigurat regența (1854-1859) pentru fiul minor, Robert I.
3. Maria Antonia de Portugalia (1862-1959) a fost fiica regelui Miguel I (1802-1866; 1828-1834), ce era frate cu Pedro I/ IV, împărat al Braziliei și rege al Portugaliei. Maria Antonia a fost a doua soție a ducelui Robert I și mamă a 12 copii: prințesa Maria Adelaide (1885-1959); prințul Sixtus 1886-1934); prințul Xavier (1889-1977), pretendent carlist – Javier I (1936-1977), la tronul Spaniei, șef al Casei de Bourbon-Parma (1974-1977); prințesa Francesca (1890-1978); Zitta (1892-1989), ultima împărăteasă a Austriei și regină a Ungariei (1916-1918); prințul Felix (1893-1970), consort de Luxemburg (1919-1964); prințul Rene (1894-1962); prințesa Maria Antonia (1895-1977); prințesa Isabela (1898-1984); prințul Luigi (1899-1967); prințesa Henrietta (1903-1984) și prințul Gaetano (1905-1958). Mai amintim că Infanta Maria Antonia, fiica cea mică a ex-regelui portughez Miguel I și a prințesei Adelaide Lowenstein-Wertheim-Rosenberg (1831-1866) mai era soră cu prințul Miguel, duce de Braganza (1853-1927), pretendent migualist la tronul Portugaliei (1866-1920), și cu infantele: Maria das Neves (1852-1941), ducesă de San Jaime (1871-1936); Maria Josepha (1857-1943), ducesă bavareză (1874-1909) prin căsătoria cu ducele Karl Theodor (1839-1909), purtător de gene mușatine, filiera germană, medic oftalmolog și frate favorit al împărătesei Elisabeta/ Sisi (1837-1898), împărăteasă a Austriei (1854-1898) și regină a Ungariei (1867-1898), purtătoare de gene mușatine; Adelgundes, contesă de Bardi, ducesă de Guimaraies (1858-1946); Maria Anna (1861-1942), consoartă de Luxemburg (1905-1912) prin căsătoria cu marele duce Wilhelm al IV-lea (1852-1912; 1905-1912); Maria Tereza (1855-1944), a treia soție a arhiducelui austriac, Karl Ludwig (1833-1896), purtător de gene mușatine, cumnată a împăraților purtători de gene mușatine Franz Josef I al Austriei (1830-1916; 1848-1916), Maximilian I al Mexicului (1832-1867; 1864-1867), și mamă vitregă a arhiducelui Franz Ferdinand (1863-1914), purtător de gene mușatine, asasinat la Sarajevo la 28 iunie 1914, “casus beli” pentru Primul Război Mondial!

Este impresionat numărul de veri de rangul I/ primari, de rangul II și rangul III sau chiar de rangul IV ai Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei, atât pe linia genealogică paternă, cât și pe cea maternă. Cercetarea acestora pe cele două linii genealogice, urmată de împărțirea pe grade de rudenie, pe tipul de Case: ducale, princiare, regale sau imperiale, reprezintă o dificultate reală.

Drept urmare, din numărul total – 275 – pe care-l credem subestimat, de veri/ vare, o să-i menționăm pe cei de rangul I, și doar pe cei de notorietate dintre cei de gradele II și III de înrudire.

I. Veri/ vare de rangul I/ primari sunt 13 prinți și prințese de Bourbon Parma: Philip Georg (n. 1949); Lorena (n. 1951); Alain (n. 1955); Ines Marie Margarete (1952-1981); Sybil Marie Josephine (n. 1954); Victoria Maria Pia (1957-2001); Charles Emanuel Joseph (n. 1961); Amelie (n. 1997); Tania Sophie (n. 1961); Astrid (n. 1964) și Axel (n. 1967).

II. Veri/ vare de rangul II sunt în număr de 99, din care îi menționăm pe următorii: Felipe al VI-lea (n. 1968), rege al Spaniei (2014-prezent), purtător de gene mușatine; Henri (n. 1955), mare duce de Luxemburg (2000-prezent), purtător de gene mușatine; Carlos Xavier (n. 1970), șef al Casei de Bourbon-Parma (2010-prezent), purtător de gene mușatine; Karl von Habsburg (n. 1961), șef al Casei imperiale de Habsburg-Lorena (2002-prezent), purtător de gene mușatine; Aimone de Aosta (n. 1967), șef al Casei de Savoia (2021-prezent); Alexandru (n. 1945), șef al Casei Karagheorghevici (1970-prezent), purtător de gene mușatine; Pavlos (n. 1967), șef al Casei regale a grecilor (2023- prezent).

Majestatea Sa Margareta mai este vară de rangul II cu 16 purtători de gene mușatine, moștenite de la bunica Ileana, principesă a României, și de la bunicul Anton (1901-1987), arhiduce de Austria și prinț de Toscana. Așijderea, 10 prinți/ prințese din Casa Karagheorghevici, purtători de gene mușatine, nepoți ai reginei Mărioara/ Maria (1900-1961; 1922-1929, 1929-1934) și ai regelui Alexandru I Karagheorghevici al Iugoslaviei (1888-1934; 1921-1929, 1929-1934), sunt veri de rangul II cu principesa Margareta a României.

III. Veri/ vare de rangul III sunt în număr de 163, din care cităm: Elisabeta a II-a (1926-2022), regină a Marii Britanii și Irlandei de Nord (1952-2022), prin linia genealogică a Alexandrei de Danemarca (1844-1925), consoartă a Marii Britanii și Irlandei, și împărăteasă a Indiei (1901-1910), prin căsătoria cu regele/ împărat Eduard al VII-lea (1841-1910; 1901-1910); Mihai I (1921-2017), rege al României (1927-1930, 1940-1947), prin linia genealogică a lui George al Danemarcei (1845-1913), rege al grecilor (1863-1913); Sofia (n. 1943), consoartă a Spaniei (1975-2014), prin căsătoria cu regele Juan Carlos I (n. 1938; 1975-2014), purtător de gene mușatine; Constantin al II-lea (1940-2023), rege al grecilor (1964-1973); Alexandra (1921-1993), consoartă a Iugoslaviei (1944-1945), prin căsătoria cu regele Petru al II-lea (1923-1970; (1934-1945), purtător de gene mușatine; Margareta a II-a (n. 1940), regină a Danemarcei (1972-2024); Harald al V-lea (n.1937), rege al Norvegiei (1991-prezent); Charles al III-lea (n. 1948), rege al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2022-prezent), pe linia Philip de Edinburgh (1921-2021), prinț consort britanic (1947-2001), născut prinț de Grecia și Danemarca; Anne Marie Dagmar (n. 1946), regină consoartă a grecilor (1964-1973), prin căsătoria cu regele Constantin al II-lea; Boudoin I (1930-1993), rege al belgienilor (1951-1993), purtător de gene mușatine; Albert al II-lea (n. 1934), rege al belgienilor (1993-1994), purtător de gene mușatine; Simeon al II-lea (n. 1937), țar al Bulgariei (1943-1946), premier bulgar (2001-2005), purtător de gene mușatine; Karl Friederich (n. 1952), șef al Casei Hohenzollern Sigmaringen (2010-prezent), purtător de gene mușatine; Amedeo de Aosta (1943-2021), șef al Casei de Savoia (1983-2021); Georg Frederick Ferdinand (n. 1976), șef al Casei imperiale Hohenzollern-Prusia (1994-prezent); George Mihailovici (n. 1991), “țarevici” al Rusiei.

Există în aceste linii genealogice ale Majestății Sale Margareta câteva paradoxuri ale gradului de înrudire perfect explicabile. Astfel, regele Mihai I este tată al Custodelui Coroanei, iar aceasta îi este și vară de rangul III tatălui ei, prin mamă, Ana de Bourbon Parma, ce era vară de rangul II prin filiera daneză cu Elena a Greciei (1896-1982), soție a regelui Carol al II-lea.

Un alt exemplu: regina Elisabeta a II-a este vară de rangul III cu Majestatea Sa Margareta, fiindu-i nepot de verișoară regele Charles II, pe filiera danezo-engleză, prințul Valdemar și regina Alexandra. Prin filiera danezo-greacă, prințul Valdemar și regele grecilor George I, Majestatea Sa Margareta și regele Charles sunt veri de rangul III, iar regele Mihai și regele Charles erau veri tot de rang III, dar și de rang II, prin bunici, regele Constantin I (1868-1923; 1913-1917, 1920-1922) și prințul Andrei (1882-1944), care erau doi frați dintre cei opt copii ai regelui George I și ai reginei Olga Constantinova (1851-1926; 1867-1913), născută mare ducesă a Rusiei, nepoată a țarului Nicolae I (1796-1855; 1825-1855).

Prin cei doi frați, regele Eduard al VII-lea, tatăl regelui George al V-lea, și prințul Alfred (1844-1900), duce de Saxa Coburgh-Gotha (1893-1900), tatăl reginei Maria a României, regina Elisabeta a II-a și regele Mihai erau veri de rangul III, iar regele Charles al III-lea și Majestatea Sa Margareta sunt veri de rangul IV.

După cum se știe, Elena, mama regelui Mihai, era prințesă de Grecia și Danemarca, soră cu regii George al II-lea, Alexandru și Paul; fiul ei era văr primar cu regina Alexandra a Iugoslaviei, regina Sofia a Spaniei și regele Constantin al II-lea al grecilor. Drept urmare, Majestatea Sa Margareta este vară de rangul II, prin tată, cu prințul Alexandru Karagheorghevici al Iugoslaviei, regele Felipe al Spaniei și prințul Pavlos al grecilor. În același timp, pe linie danezo-grecească, Custodele Coroanei este vară de rangul III cu mamele și tatăl verilor ei de rangul II, mai sus enumerați. Verii de rang II, concomitent, au dublu grad de rudenie cu Majestatea Sa Margareta, veri de rang IV prin ultima filieră menționată.

În încheiere, precizăm că o dublă moștenire genetică mușatină o au și surorile Majestății Sale Margareta, principesele: Elena (n. 1950), Sofia (n. 1957), Irina (n. 1964), precum și Irina Walker (n. 1953).

Bibliografie SELECTIVĂ:

• Grigore Ureche: Letopisețul Țării Moldovei https://www.bibliotecapemobil.ro>pdf
• Miron Costin: Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace – Ediție critică de P.P. Panaitescu, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București 1944, https://upload.wikipedia.org!pdf
• Ion Neculce: Letopisețul Țării Moldovei, https://gawrylytza.f.res.worldpress.com.pdf
• Gorovei, Ștefan, Mușatinii, Editura Albatros, București, 1976
• Mohyla, Movilla, dynastia hospodarov moldawiskich, kulturalnie i sepolitycznie zwiazana z Polska, Polska Enciklopedya PWN; http://enciklopedya PWN
• Stanislaw Leszcsynsky, kral Polsky – Enciklopedya PWN
• Radu de Hohenzollern – Veringen, Ana a României – un război, un exil, o viață, Ed. Humanitas, 2000
• Linenberg, Paul, Regele Carol I al României, Editura Humanitas, 2006
• Scurtu, Ioan, Istoria Românilor în timpul celor patru regi, CAROL I, Editura Enciclopedică, 2011
• Scurtu, Ioan, Istoria Românilor în timpul celor patru regi, FERDINAND I, Editura Enciclopedică, 2011
• Wolbe, Eugen, Ferdinand I, ÎNTEMEIETORUL ROMÂNIEI MARI, Editura Humanitas, 2006
• Gauthier, Guy, Missy, Regina României, Editura Humanitas, 2006
• Scurtu, Ioan, Istoria Românilor în timpul celor patru regi CAROL al II-lea, Editura Enciclopedică, 2011
• Gould, Lee, Arthur, Regina-Mamă Elena a României, Editura Humanitas, 2005
• Scurtu, Ioan, Istoria Românilor în timpul celor patru regi, Mihai I, Editura Enciclopedică, 2011
• Ileana, Principesă de România, Arhiducesă de Austria, Trăiesc din nou; Credința lăuntrică; Introducere la Rugăciunea lui Isus; Tatăl Nostru, Ediția a treia, Editura Humanitas, 2008

***Movileștii: istorie și spiritualitate românească. Vol I-III, Ed. a 2-a – Suceava: Mușatinii, Sfânta Mănăstire Sucevița, 2013

***Duchy of Parma, https://en.wikipedia.org

***Kings and Queens of England & Britain – Historic UK – https://www.historic-UK.com

***Margareta, Principesă a României, https://ro.wikipedia. org