Producătorii de medicamente solicită actualizarea bugetului de referinţă pentru taxa clawback

0

Producătorii de medicamente solicită actualizarea bugetului de referinţă pentru taxa clawback, în condiţiile în care de la 1 iulie preţurile la medicamente au scăzut, devenind cele mai mici din Europa. Neactualizarea bugetului ar însemna stabilirea taxei clawback la preţurile anterioare, mai mari, în condiţiile în care preţurile medicamentelor au scăzut cu aproximativ 10%.

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) cer actualizarea bugetului de referinţă pentru taxa clawback la nivelul consumului real aferent trimestrului III 2015, prima perioadă în care decontarea medicamentelor se va realiza la preţurile reduse.

“Astăzi, în România, avem cel mai mic preţ din Europa la medicamente şi, suplimentar, companiile farmaceutice plătesc suprataxa “clawback”. Conform estimărilor Cegedim, valoarea taxei clawback aferentă trimestrului II 2015 este între 15%-20%, ca urmare a procesului de reactualizare a preţurilor la medicamente, din cauza căruia operatorii din piaţă au aşteptat noile preţuri înainte să comande alte medicamente şi astfel au lucrat cu stocuri foarte mici. Această valoare ar trebui în mod normal să se regăsească şi în facturile pe care companiile le vor primi de la autorităţi. Dar până acum, la niciun final de trimestru, companiile din industria farmaceutică nu au ştiut care va fi de fapt valoarea acestei taxe. Suntem obligaţi în mod nefiresc să funcţionăm astfel într-un mediu de afaceri lipsit de predictibilitate şi sustenabilitate. Solicităm partenerului Stat, cel care are rolul natural de a reforma sistemul de sănătate, să răspundă soluţiilor propuse de industrie privind un nou mecanism al taxei clawback”, a declarat Călin Gălăşeanu, preşedinte ARPIM.

Preşedintele APMGR, Dragoş Damian, solicită atât actualizarea bugetului cât şi clawback diferenţiat pentru producătorii de originale şi de generice: “Menţinerea taxei clawback în forma actuală are consecinţe economice şi sociale grave, atât pentru populaţie, prin dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţuri accesibile, cât şi pentru companiile producătoare, obligate să plătească o taxă care nu reflectă propriile vânzări. În lipsa unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, peste 1.300 de produse au dispărut din piaţă în ultimii trei ani, iar anul acesta alte 1.200 de medicamente ieftine riscă să dispară din farmacii, ca urmare a scăderii preţurilor sub pragul de rentabilitate”.

Prin plata taxei clawback, companiile farmaceutice acoperă integral deficitul sistemului de sănătate din România şi tratează 30% dintre pacienţii români.

Peste 250 de procese sunt în prezent pe rol datorită lipsei de transparenţă în calculul valorilor comunicate şi a încălcării prevederilor legale care reglementează procedura de stabilire a taxei clawback.

ARPIM sustine obiectivele comune ale 28 de producători internaţionali de medicamente originale, prezenţi în România, care realizează peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice locale.

Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Constanţa şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice. Industria generică locală contribuie cu 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă în întreaga ţară.

About Author

Delia Budurca

Leave A Reply