În perioada 2006-2010, volumele de medicamente fabricate în România şi comercializate pe piaţa internă au scăzut de la 62% în 2006 la 41% în 2010 ca pondere din volumul total de medicamente comercializate în ţară. Ca valoare, această evoluţie s-a reflectat într-o scădere de la 24% la 14%, avertizează Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România într-un comunicat de presă, subliniind faptul că politica iraţională de calcul al preţurilor, criza de lichidităţi şi claw-back-ul subminează competitivitatea industriei de medicamente din România.
“România rămâne incapabilă să fructifice oportunitatea dezvoltării celor mai mult de 30 de fabrici de medicamente din ţara care produc anual peste 300 de
milioane de unităţi de medicamente generice, suprareglementând acest domeniu industrial şi favorizând importurile. Valoarea importurilor a crescut de la
76% în 2006 la 86% în 2010, fapt ce reflecta lipsa preocupării autorităţilor de a crea o strategie clară, coerentă, de atragere de investiţii în domeniul
medicamentului precum şi erorile instituţionale în menţinerea competitivităţii medicamentului fabricat în România. Cu toate implicaţiile nefaste asupra intereselor economiei naţionale şi beneficiilor sociale: formarea PIB, angajarea forţei de munca înalt calificate, implementarea planurilor investiţionale în capacităţile locale de producţie a medicamentelor, echilibrarea balanţei comerciale externe şi creşterea accesului pacienţilor la tratament”, a afirmat Dragoș Damian, președintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Medicamentele fabricate în România la cele mai exigente standarde sunt solicitate din ce în ce mai insistent la export, menționează președintele APMGR, iar agenţii economici români se orientează către pieţele străine, valoarea exporturilor medicamentelor fabricate în România ridicându-se în acest an la peste 130 milioane de euro. Principalele pieţe de desfacere sunt Rusia, Ucraina, SUA, UE, dar şi pieţe îndepărtate cum ar fi Australia şi Japonia. “Paradoxal, respins în propria tara, medicamentul românesc devine un ambasador al României în cele mai îndepărtate colţuri ale mapamondului, dar şi aici risca să fie comercializat sub potenţialul pieţelor respective”, spune Dragoș Damian. Pe plan extern, preţurile cu care se exporta produsele farmaceutice fabricate în România sunt afectate direct de politica de preţuri stabilită intern de autorităţi, fapt ce diminuează performanta companiilor dar care este totodată motiv al perpetuării dezechilibrului balanţei comerciale externe în domeniul farmaceutic, explică acesta. “Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice solicita în mod ferm ca măsurile de reformă în domeniul politicii medicamentului, începute de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în 2010, să fie aliniate cu măsuri de modificare a politicilor de aprobare a preţului la nivelul Ministerului Sănătăţii şi de predictibilitate fiscala la nivelul Ministerului de Finanţe. Totodată este necesară acordarea strategică a acestora la priorităţile naţionale, asumate în aşa fel încât să asigure sustenabilitate economiei româneşti. Altfel, producătorii români de medicamente, care fabrica exclusiv medicamente generice, despre care Preşedintele, Primul Ministru şi Fondul Monetar Internaţional spun că sunt esenţiale în echilibrarea financiară asistemului sanitar, vor opri investiţiile în domeniu şi se vor orienta exclusiv către export”, afirmă președintele APMGR.
În ultimii cinci ani, au dispărut din practica terpeutica peste 1.500 de produse medicamentoase, majoritatea fiind suspendate din fabricaţie de producătorii autohtoni, iar în intervalul 2009 – 2010, volumele de medicamente fabricate şi comercializate în România au scăzut cu 15% din cauza politicii de preţuri practicată, întârzierii la plata medicamentelor decontate şi, mai recent, prin aplicarea unei versiuni de claw-back ce reprezintă o barieră comercială pentru agenţii economici români. Preţul mediu pe unitatea de produs fabricată în România este de circa 6,5 de lei, în timp ce preţul mediu pentru un medicament importat trece de 25 de lei.
