“Omul sfințește locul”, și acest vechi proverb înrădăcinat în cultura noastră este demonstrat și în sistemul medical românesc, greu încercat și asediat din toate direcțiile. Se întâmplă la Moinești, județul Bacău, unde un spital fost orășenesc, dintr-un oraș cu 22.000 de locuitori, a devenit unul din primele puncte de atracție, cu o adresabilitate care a trecut granițele județului și, prin reverberațiile migrației populației românești în Europa, și ale țării.
Încep prin a vă felicita pentru noua calitate de membru onorific al Academiei Oamenilor de Știință din România. Sunteți managerul Sp. Clinic de Urgență Moinești din 2001. Care este strategia care v-a permis să faceţi, dintr-un spital de provincie, o unitate sanitară relevantă, cu adresabilitate atât din România, dar și din Europa?
Acum mai bine de 22 de ani am preluat managementul Spitalului Orăşenesc Moineşti, cum se numea atunci. Am privit această propunere ca pe o provocare. Spitalul Municipal de Urgență Moinești a trebuit să facă faţă unor provocări majore în privinţa rolului şi locului său în cadrul unui sistem greu încercat în ultimii ani. Am avut o discuţie cu colegii – nu eram mulţi, ca acum – şi le-am spus că ne trebuie cel puţin zece ani ca să facem un spital care poate oferi servicii medicale calitativ superioare, care să fie preferate în fața altora atât în sistemul de stat, cât și în cel privat. Unii s-au îndoit dar, după această perioadă, la bilanţ, au recunoscut că am preconizat realist ceea ce ne-am propus. Managementul unui spital nu poate fi asigurat decât în echipă, presupune oameni bine pregătiţi nu numai pe linie medicală, ci şi economică, juridică, administrativă. După atâţia ani, pot spune că este mai uşor urcuşul spre a fi un spital normal în sistemul spitalicesc, decât a te menţine acolo unde ai ajuns. Pe măsură ce reputaţia spitalului a crescut, am fost puşi în situaţia, în unele cazuri, ca aceasta să ni se întoarcă ca un bumerang.
Cum ați puncta realizările colectivului pe care îl conduceţi?
Fără discuţie că sunt o serie de realizări, ca urmare a eforturilor depuse de colectivul nostru, evidențiate în primul rând printr‑o adresabilitate crescută a pacienților în majoritatea secţiilor şi compartimentelor. Pacienții noștri vin atât din Moinești și judeţ, dar şi din alte 39 de judeţe ale României şi chiar din alte țări. Acest spital, de 414 paturi, cu peste 100 de medici, asigură servicii medicale în 40 de specialităţi medicale. Avem o preocupare permanentă pentru pregătirea profesională a personalului medical, în special a celor din chirurgie, ATI și endocrinologie, prin participarea la evenimente din țară și străinătate.
În cadrul spitalului s-au realizat 18 proiecte cu finanțare din fonduri externe și prin parteneriate cu instituții locale în valoare de peste 65 mil. lei, între care evidențiez: asigurarea accesului la servicii în regim ambulatoriu și îmbunătățirea accesului la servicii de urgență în județele Vaslui, Bacău și Neamț, dotarea ambulatoriului, dotarea cu echipamente pentru gestionarea crizei din pandemia Covid, reabilitarea blocului operator.
Sunteţi un reputat chirurg şi printre promotorii chirurgiei laparoscopice în România. Cum au fost începuturile?
Prima operaţie laparoscopică în lume a fost făcută în 1987, în Franţa. La 5 ani de la prima operaţie – pe când era o tehnică privită cu reticenţă de întreaga lume chirurgicală – am participat la un curs la Institutul European de Chirurgie Laparoscopică de la Strasbourg. Am crezut de la început în această metodă, am văzut-o ca pe “o metodă de catifea” pentru bolnav şi m-am pregătit în diferite centre în această direcţie. La început, laparoscopia nu a fost îmbrăţişată cu entuziasm, mai ales de chirurgii cu experienţă, fiindcă nu oferă simţul tactil în câmpul operator, care de multe ori contează.
Am reuşit ca împreună cu o echipă din Belgia să facem în 14 iulie 1995 prima operaţie laparoscopică în Spitalul Moineşti, operație care s-a încheiat cu succes. Am format o echipă medicală și iată că avem acum peste 10.000 de operaţii laparoscopice realizate. Este o experienţă pe care am prezentat-o la congrese de renume – Congresul American de Chirurgie, Academia de Chirurgie a Franţei, Congresul European de Chirurgie Laparoscopică de la Roma, în iunie 2023.
Recent, la Baia Mare a fost înființată o secție a UMF Cluj-Napoca pentru asistenţi medicali. Ţinând cont că și Bacăul e centru universitar, precum și de deficitul de cadre medii, vedeţi realizabilă ideea înfiinţării unei facultăţi sub egida UMF “Gr.T. Popa” Iași?
Sunt la curent cu preocupările unor universităţi de medicină de a înfiinţa centre şi parteneriate cu spitalele neclinice. Acum câţiva ani a fost o colaborare între UMF “Gr.T. Popa”, Univ. “Vasile Alecsandri” din Bacău şi Sp. de Urgenţă Moineşti. În urma acesteia au absolvit trei promoţii de asistente medicale, cu studii superioare de 4 ani. Rămâne ca proba timpului să demonstreze calitatea pregătirii profesionale într-un centru ne-universitar și fructificarea unor avantaje precum accesul mult mai facil al studenților la îngrijiri şi la contactul cu pacienții.
Ne confruntăm cu o mare lipsă a medicilor specialişti, mai ales în ATI, cardiologie, medicină de familie etc. În ce măsură ați putea pregăti aici medici rezidenţi în specialităţi deficitare?
Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti, pe lângă funcţia de asigurare de îngrijiri medicale populaţiei, este şi un centru de completare a pregătirii profesionale pentru doctoranzi, rezidenţi, studenţi la facultăţile de Medicină şi Biologie şi pentru asistenţii medicali. Două secții – Secţia de Chirurgie şi Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă – îndeplinesc condițiile impuse de ordinul MS pentru derularea programului de pregătire a medicilor rezidenţi.
Ați impus, în timp, un eveniment medical științific devenit de tradiţie.
“Zilele Medicale ale Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti”, ajuns la cea de-a XVIII-a ediţie (13 – 15 iulie 2023), este un moment deosebit în activitatea colegilor mei. În acest an, tema principală este “Abordarea multidisciplinară în patologiile medico-chirurgicale. Provocări și controverse actuale”. E organizat sub patronajul Academiei Oamenilor de Știință din România, al Academiei de Științe Medicale, al Uniunii Medicale Balcanice și al Univ. “Vasile Alecsandri” din Bacău. Avem invitați din Statele Unite, Uniunea Europeană, delegaţii reprezentative din Israel şi Republica Moldova, unde avem un parteneriat cu Sp. Clinic “Sf. Arhanghel Mihail” din Chișinău. Programul conține secţiuni științifice apreciate și la ediţiile precedente, mă refer la demonstraţiile operatorii transmise live din sălile de operații, la workshop-ul de kinetoterapie, la secţiunea de comunicări adresate rezidenţilor, cu un premiu semnificativ pentru cea mai bună lucrare. Trei workshop-uri sunt coordonate de profesori universitari de renume: unul de anesteziologie, susținut de un medic specialist din SUA, un altul de pregătire a asistenţilor medicali ATI, pentru aparatele de dializă extra renală acută, și unul de endoscopie digestivă. Prof. Univ. Dr. Habil Camelia Diaconu, Preşedinte a Uniunii Medicale Balcanice, susţine un curs adresat medicilor. Între personalitățile prezente sunt Prof. Cătălin Loghin, cardiolog la University of Texas Health Science Center Houston, American Board of Internal Medicine, Dr. Elena-Adriana Desillier, medic anestezist Comprehensive PAIN Management SUA, Acad. Alexandru-Vlad Ciurea, Academia de Științe Medicale, Prof. Silviu Constantinoiu, UMF “Carol Davila”, Prof. Doina Azoicăi, Prof. Irina Costache și Prof. Carmen Dorobăț de la UMF “Gr.T. Popa”. Peste 500 de specialiști sunt interesați să participe. Prin organizarea acestei manifestări dezvoltăm noi parteneriate, noi proiecte de cercetare și încercăm să fim conectați la standardele medicale moderne, în permanentă evoluție.
Ţinând cont de experienţa Dvs. profesională, de management, dar şi de realizările obţinute, în ce măsură consideraţi că ar fi util, dar şi realizabil, ca în cadrul Sp. Moineşti să fie creat un centru pilot de cercetare științifică?
Sp. Municipal de Urgență Moinești poate fi considerat un centru pilot, având în vedere că în cadrul unui spital neclinic funcţionează, din 2008, un Departament de cercetare ştiinţifică medicală care activează sub egida Academiei de Științe Medicale. Acesta este implicat în studii clinice multicentrice derulate în parteneriat cu centre din ţară şi străinătate. În cadrul spitalului îşi desfăşoară activitatea trei cadre didactice cu titlu universitar, implicate în pregătirea profesională a personalului medical, fapt care îmbunătățește practica medicală și aduce beneficii pacienților.
Proiecte de viitor?
Avem mai multe proiecte în derulare: dotarea cu aparatură medicală a secţiilor – în momentul de faţă cel mai vechi aparat de imagistică medicală este din 2019 – reabilitarea instalației electrice, proiect de peste 3 milioane euro, finanțat prin fonduri europene. Am finalizat reabilitarea Secției de Boli Infecţioase, absolut necesară ţinând cont de experienţa pandemiei.
Depunem eforturi pentru realizarea unor proiecte majore, finanțate prin Compania Națională de Investiții (CNI): extinderea spațiilor de spitalizare, proiect în valoare de 4,4 milioane lei, dotarea acestor spații (4,3 milioane lei), extinderea blocului materno-infantil, proiect cuprins în lista sinteză a CNI, cu o valoare de peste 15 milioane euro.
