Prof. Dr. Daniel Lighezan, UMF Timișoara: Depistarea aterosclerozei subclinice poate reduce mortalitatea cardiovasculară

0

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice atât în România, cât și în UE, iar țara noastră marchează astfel locuri fruntașe – locul 1 și respectiv 3 – la mortalitatea de cauze tratabile și la cea din cauze evitabile. Cheia, spune prof. Daniel Lighezan, de la UMF Timișoara, stă în puterea sistemului de sănătate de a identifica și acționa asupra factorilor de risc, depistarea aterosclerozei subclinice fiind una dintre cele mai importante măsuri.
În raportul “Starea Sănătății în Uniunea Europeană”, publicat de Comisia Europeană în decembrie 2021, România este pe primul loc la mortalitatea din cauze tratabile și pe locul 3 la mortalitatea din cauze evitabile. Cum vedeți dvs. posibilă abandonarea acestor “poziții fruntașe” de către țara noastră și în cât timp considerați că ne-am putea situa la nivelurile medii din UE?
Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice atât în România, cât și în UE. Este o tematică foarte importantă pentru noi, cei din domeniul medical, dar cred că doar cu ajutorul societății și prin modificarea politicilor de sănătate putem îmbunătăți acești parametri care nu ne fac cinste. În ultimul timp, Societatea Română de Cardiologie împreună cu structuri decizionale încearcă să implementeze ghidurile de management ale bolilor cardiovasculare pentru scăderea mortalității din cauze tratabile. Anii ce vor urma vor demonstra dorința noastră de îmbunătățire a serviciilor medicale, care vor duce la depășirea momentului negativ și la creșterea speranței de viață prin reducerea mortalității de cauză cardiovasculară.
Cum credeți că ar trebui abordat pragmatic și de cuantificat un proiect național de diagnostic precoce al BCV? Conform statisticilor INS, populația țării noastre scade an de an, iar pentru următorii 15-20 de ani estimările sunt tot de scădere. Cauzele sunt multiple.
Așa este! Nu putem nominaliza o singură cauză! Pot fi invocate politicile populaționale, cele sanitare, economice etc. La nivel național există proiecte în derulare legate de prevenția patologiei cardiovasculare prin depistarea precoce a factorilor de risc cardiovasculari la nivel populațional.
Institutul Național de Sănătate Publică, în parteneriat cu Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, Societatea Română de Cardiologie, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România implementează începând cu 29 iulie 2020 proiectul “Totul pentru inima ta – Program de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular”. În acest program, partenerii din proiect vor derula atât activități de promovare și susținere a stilului de viață sănătos, cât și de prevenire și tratare a afecțiunilor cardiologice în rândul populației din cele 8 regiuni de dezvoltare.
Ce perspective reale sunt pentru a face ca prevenția BCV, în special, și prevenția, în general, să devină o prioritate națională? Ce strategii și metode considerați că ar fi necesar să se aplice pentru progrese cuantificabile privind prevenția?
Rata de deces de cauze cardiovasculare ocupă locul 1 între cauzele de deces, iar consecințele se pot vedea. Pragmatic, soluția poate fi reprezentată de prevenția patologiei cardiovasculare, prin implementarea programelor naționale de prevenție la care se pot adăuga cele individuale și cele limitate la anumite localități. Totodată, se impune ca diagnosticul precoce al BCV să fie efectuat sistematic la nivelul întregii țări, pentru a preveni mortalitatea cardiovasculară. În acest sens, Societatea Română de Cardiologie, prin programul de cursuri organizate, încearcă să disemineze către colegi informațiile prezente în ghidurile europene de cardiologie, pentru a fi cât mai rapid implementate. Tratamentul modern, medicamentos și invaziv al patologiei cardiovasculare ar trebui implementat în cât mai multe zone ale României, pentru ca populația să aibă un acces facil și rapid.
Proiectul INSP aflat în desfășurare ne va arăta o imagine mai clară legată de prevalența factorilor de risc, dar și viitoarele strategii de implementat, în următorii ani, pentru reducerea morbidității și mortalității cardiovasculare. Scopul proiectului este promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare prin creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general, prin organizarea de programe de sănătate și servicii orientate, precum și screeningul pentru identificarea pacienților cu risc cardiovascular. Proiectul își propune ca de serviciile de screening să beneficieze 165.001 persoane, dintre care cel puțin 50% aparțin grupurilor vulnerabile, iar de programele de formare să beneficieze 900 de specialiști implicați în derularea screeningului, în vederea asigurării unui înalt nivel de competențe.
Ce credeți că a lipsit sau ar fi trebuit îmbunătățit în ultimii 10-15 ani la acțiunile de prevenție a bolilor cardiovasculare?
Părerea mea este că nu trebuie să ne uităm spre trecut, ci spre ceea ce putem face în continuare. Timpul nu poate fi dat inapoi! Cred ca depistarea factorilor de risc cardiovascular ar trebui să fie o prioritate.
Sunteți membru în consiliul de conducere al SRC și fost vicepreședinte în mandatul anterior. Ați participat la acțiuni și proiecte de prevenție și diagnostic precoce ale BCV.
Societatea Română de Cardiologie are ca deziderat, la fel ca și cea europeană, scăderea mortalității cardiovasculare, iar toate acțiunile ei în domeniul educațional, informațional și de colaborare cu alte entități dovedesc acest lucru. Mai mult, prin diferite acțiuni a promovat depistarea precoce a patologiei cardiovasculare și a implementat proiecte naționale de terapii cardiologice avansate în scopul reducerii morții subite, dar și a bolilor cardiovasculare aterosclerotice.
Ce potențial vedeți în colaborarea multidisciplinară organizată la nivel național cu alte societăți medicale privind prevenția și diagnosticul precoce al BCV? Pot suplini acest tip de colaborări implicarea autorităților din sănătate?
Colaborarea multidisciplinară este o necesitate reală pentru a putea realiza prevenția și diagnosticul precoce al BCV. Mai mult, la ora actuală există terapii ce pot fi folosite cu succes în mai multe arii terapeutice. Asocierea, în manifestări comune cu colegii diabetologi, nefrologi, neurologi, hematologi, interniști, dar mai ales cu colegii de medicină a familiei, face posibilă implementarea soluțiilor terapeutice moderne la pacienții noștri. Aceste colaborări nu suplinesc autoritatea din sănătate, dar pot identifica soluții de prezentat factorilor decizionali care ulterior pot să fie transformate în programe naționale de prevenție.
Credeți că ar fi posibilă măsurarea și recompensarea medicilor care au rezultate în prevenția și diagnosticarea precoce a BCV? Cum considerați că ar putea fi făcută o evaluare? Este necesară?
Conform precizărilor SRC, citez: “Grupul de lucru Ateroscleroza și Aterotromboza are ca domeniu principal de interes depistarea precoce a aterosclerozei subclinice, clarificarea mecanismelor dezvoltării plăcii de aterom și ale îmbătrânirii vasculare și intervenția asupra factorilor de risc declanșatori, cu scopul de a încetini progresia aterosclerozei și de a crește calitatea vieții și a speranței de viață.”
Cred că măsurile coerente pentru evaluarea aterosclerozei subclinice, aplicabile la nivel național și introduse în politici de sănătate, care să fie apoi implementate de colegii din toată țara, vor aduce un beneficiu major în reducerea mortalității de cauză cardiovasculară. Implicarea medicilor în depistarea precoce a aterosclerozei subclinice este utilă și necesară, iar aceste activități implică mai mult efort și timp suplimentar. Nu sunt însă în măsură de a stabili dacă pot exista stimulente financiare și nici mărimea lor.
Ghidurile actuale recomandă, la pacienți cu factori de risc și cu diferite BCV, screening-ul pentru depistarea aterosclerozei subclinice în vederea unui diagnostic precoce și pentru instituirea măsurilor terapeutice de prevenție a progresiei bolii cardiovasculare.
Cum considerați că ar putea crește gradul de conștientizare al populației vizavi de beneficiile diagnosticării precoce a aterotrombozei? La ce nivel credeți că este percepută de către populație importanța prevenției și a diagnosticului precoce vs creșterea calității vieții familiei? Asta pentru că toată familia suferă emoțional, economic, social, atunci când unul dintre membri face un AVC sau are o altă boală cardiovasculară gravă.
Este adevărat că afectarea unui membru al familiei de către o boala vasculară debilitantă are un impact semnificativ asupra întregii familii. Cred că ar trebui să introducem elemente de cultură generală sanitară în școli și universități, pentru creșterea nivelului de cunoștințe medicale de bază, de la elemente de sănătate corporală până la vaccinuri. Cu toții trebuie să conștientizăm ca aterotromboza este o complicație a aterosclerozei, care duce la evenimente ischemice debilitante, cu alterarea calității vieții.
Cum considerați că noile tehnologii pot ajuta la procesele de informare și educare privind beneficiile prevenției și a diagnosticului precoce a BCV?
Tehnologia actuală ne oferă posiblitatea de a transmite informația medicală la cât mai multe persoane, pe multiple căi digitale. Se pot face sesiuni de informare medicală pentru populație, în organizarea cărora Societatea Română de Cardiologie, Fundația Inimii, mediul universitar medical să joace un rol important, așa încât informatiile medicale, materialele educaționale și noutățile terapeutice să ajungă la cât mai mulți. De asemenea, societățile profesionale ale altor specialități se pot asocia pentru că, așa cum bine știm, boala vasculară determinată de ateroscleroză se regăsește în multe alte patologii.
Cum pot contribui noile generații de medici la educarea populației privind BCV, având în vedere impactul negativ pentru societate al creșterii incidenței acestora? Cum vedeți utilizarea rețelelor sociale și a altor mijloace de comunicare în masă în acest scop?
Generațiile tinere de medici, acum în plin proces educațional, vor fi beneficiarele noilor metode dignostice dar și a noilor terapii invazive și medicamentoase care au drept scop reducerea BCV și a complicațiilor lor. Vor fi persoane entuziaste, animate de dorința de a ajuta pacientul, cu un grad ridicat de profesionalism. Fiind bine pregătiți și familiarizați cu noile tehnologii digitale, foarte activi pe social media, informațiile vor putea fi mai ușor de transmis. Cred că aceste noi mijloace de comunicare vor contribui la răspândirea rapidă a informațiilor despre bolile cardiovasculare, atât în prevenție cât și în tratarea eficientă și modernă a acestora. Sunt sigur că vor aduce plus valoare sistemului medical românesc.
La finalul conversației noastre, vă rog să transmiteți mesajul dvs. tinerilor absolvenți de medicină și viitorilor studenți, la început de an universitar.
“Viaţa e scurtă, iar ştiinţa medicinei e lungă…” V-aţi ales o meserie pentru care se învaţă toată viaţa şi niciodată nu destul. Școala noastră are menirea să vă ofere o temelie solidă, o bază statornică, pentru o construcţie pe care va trebui să o continuaţi cale de-o viaţă. “Sănătatea întrece atât de mult toate bunurile exterioare încât un cerşetor sănătos e mai fericit decât un rege bolnav”, spunea Schopenhauer. V-aţi ales o profesie care, aşadar, poate face oamenii fericiţi! Un filozof numea medicina o “artă a vindecării care, teoretic, nu are nicio limită”. Aveţi şansa să descoperiţi o profesie fără limite, din care puteţi face o artă, fie că veţi alege să deveniţi practicieni, cercetători ştiinţifici sau manageri. Orice aţi alege, există un numitor comun: V-aţi ales o profesie nobilă, plină de satisfacții profesionale, frumoasă!

About Author

Grigore Iuga

Leave A Reply