Alchimiștii Evului Mediu nu aveau ca obiectiv numai transmutaţia metalelor în aur şi argint, ci și crearea omului artificial și a panaceului care să vindece toate bolile. În zilele noastre, ultima frontieră este tinereţea fără bătrâneţe. Doamna prof. dr. Luiza Spiru, specialist în geriatrie-gerontologie, geronto-psihiatrie şi medicină anti-aging, preşedinta Fundaţiei Ana Aslan Internaţional şi şeful Centrului de Diagnostic şi Tratament pentru Boli de Memorie este unul dintre practicienii care cred că îmbătrânirea poate fi controlată.
De ceva timp se anunţă constant, pe diverse meridiane, câte o descoperire a elixirului tinereţii. Credeţi în tinereţe fără bătrâneţe ?
Este o disperare în cercetarea medicală mondială şi se fac nişte investiţii enorme pentru a stopa fenomenele de îmbătrânire care încep să se manifeste la vârste din ce în ce mai tinere. Cu toţii ne-am dori să oprim trecerea anilor şi să fim sănătoşi până la final. Din păcate, bătrâneţea este inevitabilă dar, din fericire, astăzi există soluţii pentru a lupta cu timpul. Fără a obţine nemurirea, putem prelungi perioada în care suntem tineri. Secretul stă în prevenţie. De noi depinde modul în care îmbătrânim. Dacă tratăm cu toată atenţia, din tinereţe, perioada din viaţa noastră care începe după 45-50 ani, putem șterge din dicţionarul personal expresia „bătrâneţe, haine grele”.
Există diagnosticul de… bătrâneţe ?
În centrul activităţii, apropo de fenomenul de îmbătrânire, cortexul este cel pe care îl analizăm cel mai serios pentru că se pare că avem vârsta cortexului nostru. Îmbătrânirea corticală influenţează major fenomenul de îmbătrânire a întregului organism. Începem să îmbătrânim a doua zi după ce ne naştem, pentru că nu numai cortexul îmbătrâneşte, ci şi elementele esenţiale ale organismului nostru încep să piardă din masa celulară. În jurul vârstei de 25-30 de ani trebuie să învăţăm să percepem modul în care organismul ne anunţă că trecem într‑o altă perioadă a vieţii, care se numeşte senescenţă şi care are mai multe etape. Fiecare dintre noi reprezintă un context individual care, în interacţie cu factorii de mediu, se dezvoltă şi îmbătrâneşte într-un mod cât se poate de particular. Rolul nostru este să intervenim cât mai devreme şi să învăţăm să citim limita atât de subtilă între ceea ce înseamnă îmbătrânire fiziologică, normală, şi trecerea ei, la nivel de subtilitate clinică, spre îmbătrânirea patologică.
Ne îmbătrâneşte numai trecerea timpului sau mai sunt și alţi factori? Care sunt primele simptome ale îmbătrânirii ?
Stresul profesional şi cel social sunt factori de risc major în accelerarea şi accentuarea fenomenului de îmbătrânire. Conform statisticilor, doar 20% dintre cei care muncesc fac o meserie care le place, în timp ce 80% muncesc pentru îndeplinirea unor obiective uzuale. Dar trebuie să fim competitivi şi eficienţi până la 65 de ani, noua limită a vârstei de pensionare. Asta înseamnă că de la 40 de ani (în străinătate se recomandă de la 35 de ani) trebuie să ne preocupe modul în care îmbătrânim, factorii de risc pe care îi avem, genetici sau dependenţi de interacţia cu mediul, şi să începem să luăm în seamă semnalele cortexului. Încetinirea procesului de îmbătrânire a creierului este lucrul care ar trebui să ne preocupe cel mai mult atunci când ne gândim la asigurarea unei îmbătrâniri frumoase, de calitate, care să ne permită să ne bucurăm de viaţă, să fim independenţi şi lucizi cât mai mult timp. La un moment dat, care este altul pentru fiecare dintre noi, organismul nostru încearcă să ne alarmeze prin diferite semnale – dureri, oboseală cronică, insomnie, tot felul de alte semne clinice pe care noi nu le cuantificăm în mod corect atunci când ele încep să apară și pe care organismul nostru le sesizează din timp. Acestea sunt primele simptome ale îmbătrânirii şi nu ridurile pe care le vedem în oglindă. Dar degeaba organismul le sesizează, dacă mintea noastră nu are sensibilitate în a trata cu respect aceste semne, care, atunci când apar, obligă la intervenţia în scop predictiv și preventiv.
Spuneaţi că astăzi, din fericire, avem posibilitatea să ne prelungim tinereţea şi să ne menţinem sănătatea. Există o reţetă secretă sau este la îndemâna oricui doreşte să aibă grijă de propria persoană ?
Reţeta poate fi sintetizată astfel: suntem ceea ce mâncăm, ceea ce înghiţim ca suplimente alimentare. Pe cei mai mulţi dintre noi îi interesează doar în ce măsură trecerea timpului se vede pe chipul şi pe corpul nostru, în ce măsură aceasta ne afectează viaţa intimă, viaţa socială. Și, din păcate, majoritatea oamenilor crede că tratamentele chirurgicale şi produsele cosmetice reprezintă soluţia. Puţini sunt cei care înţeleg că trecerea anilor este o problemă mult mai complexă, care necesită o abordare holistică, super specializată şi individuală. Puţini înţeleg că aspectul exterior depinde de cum te îngrijeşti la interior. Nu toţi îmbătrânim la aceeași vârstă sau la fel.
Ce tratament “la interior” are efecte notabile? Recomandaţi ceva anume ?
Există terapii bazate pe suplimente alimentare, terapii antioxidante, unele dintre ele eficiente. În extractul de struguri este o substanţă – resveratrol – despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult că ar fi unul dintre cei mai importanţi „jucători” în ceea ce priveşte încetinirea modificărilor în fiziopatologia corticală. Există studii şi există aşa-numita teorie a eficienţei resveratrolice referitoare la primele semne decelabile la nivelul patului cerebral vascular şi la nivelul masei cerebrale ale fenomenului de îmbătrânire accentuată, deci patologică, la nivelul cortexului.
Din păcate, nu toate produsele bazate pe resveratrol au studii clinice la nivel european și unele sunt chiar îndoielnice din punct de vedere al calităţii. Unul dintre cele mai noi produse, cu calităţi dovedite prin studii clinice la om, este REVIDOX – combinaţie unică de substanţe active – STILVID 84%, pe bază de strugure, rodie şi seleniu într-o cantitate utilă terapeutic. Formula sa concentrează într-o singură capsulă extract integral de strugure și rodie îmbogăţită cu polifenoli, care contribuie într-un mod sinergic la încetinirea îmbătrânirii celulare şi la repararea semnelor interne şi externe ale trecerii timpului. Întotdeauna tratamentul medicamentos trebuie personalizat şi susţinut sinergic de cel bazat pe suplimente alimentare, în funcţie de istoria naturală a fiecăruia dintre noi, de nevoia personalizată (evaluare de specialitate) pentru prelungirea perioadei active din viaţa noastră şi păstrarea gradului de independenţă până la vârste înaintate.
Pentru textul integral vezi ediţia print Medica Academica, luna Decembrie 2011.
