Cel mai important mod pentru a evita creșterea în greutate a copiilor este exercițiul fizic, nu dietele excesiv de restrictive, care îi privează pe copii de aportul de substanțe nutritive necesare creșterii, spune prof. Maria Moța, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice. “Orele de sport de la școală ar trebui respectate”, consideră specialistul, care a lansat recent, la Ploiești, un program de prevenție a diabetului zaharat la copii, înCerc, implementat cu rezultate bune și în Polonia. De asemenea, părinții trebuie să petreacă mai mult timp cu copiii lor, deoarece în compensare au tendința de a-i recompensa cu alimente extrem de bogate caloric. În ultimii 30 de ani, în lume, numărul copiilor diagnosticaţi cu obezitate a crescut cu 100%. Conform unui studiu realizat de Ministerul Sănătății în România, în 2013, pe copiii de 8 ani, unul din patru este supraponderal, iar unul din zece copii este obez.
Vedem mulți copii grăsuți pe stradă și la școală, cum arată estimările privind obezitatea la copii?
Supraponderea și obezitatea au crescut la nivel global în rândul copiilor, adolescenților și adulților. Organizația Mondială a Sănătății desemnează obezitatea drept una dintre cele mai importante amenințări la adresa sănătății publice din cauza impactului semnificativ al afecțiunilor cronice asociate cu obezitatea.
Obezitatea la adulți crește riscul bolilor cardiovasculare, diabetului, tulburărilor musculo-scheletice. Obezitatea este mai puțin asociată cu morbiditatea la adolescență, dar este un precursor puternic al obezității și al morbidității asociate la vârsta adultă, 50-80% dintre adolescenții obezi devenind obezi ca adulți. În timpul copilăriei și adolescenței, supraponderea și obezitatea sunt adesea o povară care duce la probleme psihosociale și la o capacitate redusă de activitate fizică. Copilăria și adolescența reprezintă o perioadă critică pentru debutul obezității și pentru bolile asociate cu obezitatea în viața ulterioară. Prin urmare, din perspectiva sănătății publice, este important să se monitorizeze greutatea în copilărie și adolescență.
În ultimii 30 de ani, numărul copiilor diagnosticaţi cu obezitate a crescut cu 100 %. La adolescenţi (13-17 ani), şapte ţări din UE raportează o prevalenţă a obezităţii de aproximativ 20%, cu un “vârf“ de 35% în Creta (Grecia).
În 2013, Ministerul Sănătății din România a realizat un studiu privind greutatea copiilor români în vârstă de 8 ani. Rezultatele au arătat că 26,75% dintre ei suferă de supraponderalitate (inclusiv obezitate); 11,6% suferă de obezitate; prevalența supraponderalității și obezității la băieți (29,8%) este cu 6,1% mai mare decât la fete (23,7%); prevalența obezității la băieții de 8 ani din România (15,03%) este cu 6,79% mai mare față de prevalența obezității la fetele de aceeași vârstă (8,24%). Prevalența supraponderalității și obezității este de 31,6% în mediul urban și de 21,7% în mediul rural. În Europa, obezitatea în rândul copiilor se prezintă astfel: între 19,3% și 49% la băieți și între 18,4% și 42,5% la fete.
Procentul de copii cu obezitate depășește 30% în Statele Unite ale Americii. Deşi în Europa procentul pare să fie mai mic, numărul copiilor supraponderali este în continuă creştere, vorbindu-se chiar de o epidemie. Obezitatea la copii trebuie analizată cu responsabilitate, întrucât ea anunță un viitor adult cu obezitate greu de controlat și cu risc de boli cardio-metabolice la vârste tot mai mici. Copilul își pierde concomitent încrederea în forțele proprii, are capacitate de muncă scăzută, prezintă astenie fizică, amețeli, dureri de cap, tulburări de vedere.
În afară de anumite boli rare, endocrinologice (hipotiroidism, hipertcorticism), genetice (sindromul Prader – Willi), obezitatea apare fie datorită consumului caloric excesiv sau consumului crescut de dulciuri concentrate și grăsimi, fie datorită sedentarismului.
Dar diabetul la copii? care sunt cifrele estimate pentru România? În ce proporție cei cu obezitate ajung să fie pacienți cu diabet?
Iată datele din Registrul Român de Diabet al copilului: în decembrie 2016 erau înregistrați cu diabet zaharat un număr de 3040 de copii, dintre care cu tip 1 de diabet (insulinodependent) 2973 (97,8%), cu tip 2 de diabet (insulinoindependent) 55 (1,8%) și 0,4% cu alte tipuri de diabet (monogenic, secundar). Dintre aceștia 1573 (51,7%) sunt băieți și 1467 (48,3%) sunt fete. Nu avem încă un studiu la nivel național care să evalueze prevalența diabetului zaharat de tip 2 la copil. Cazurile cunoscute au fost depistate fie activ, cu ocazia unor explorări circumstanțiale, ori au apărut decompensări ale diabetului, cauzate în special de infecții severe.
Până nu demult, majoritatea cazurilor de DZ la copil erau încadrate ca şi DZ tip 1, insulinodependent, DZ tip 2 fiind considerat o boală a bunicilor, apoi a părinților. În ultimii 20 de ani, creşterea incidenţei obezităţii a dus la o creştere a DZ tip 2 la copil şi adolescent. Debutul DZ tip 2 la vârste tinere duce la instalarea precoce a complicaţiilor cronice degenerative.
De la ce BMI considerați că părinții ar trebui să ia măsuri?
La copii analiza BMI (indicele de masă corporală) este mai complexă decât la adulți, el trebuie analizat de medicul pediatru, care va sfătui familia legat de evoluția greutății și a înălțimii copilului în timp; nu se judecă simplu cifrele, ca la adult!
Chiar dacă au copii grăsuți, părinții nu se alarmează și nu există o preocupare reală pentru scăderea greutății copiilor. Ba chiar există o reticență a prietenilor/ medicului etc. de a-i spune părintelui că are un copil gras. Cum comentați? Care considerați că e motivul?
Eu cred că în ultima vreme tot mai des părinții se alarmează legat de greutatea crescută a copiilor lor; din păcate însă părinții stau tot mai puțin timp cu copii, discută tot mai puțin cu aceștia, le ascultă în grabă problemele și atunci când le dedică timp încearcă să compenseze cu recompense culinare, cu răcoritoare de cofetărie, ce conțin, în general, multe calorii.
Copiii își găsesc refugiu în alimentele cu densitate calorică mare, cu sapiditate crescută, care în timp îi fac dependenți, activând anumite căi, printre care și sistemul endocanabinoid, care te stimulează să mănânci, găsindu-ți concomitent și motivația, scuza pentru un aport exagerat de calorii. De aceea, este nevoie ca societatea noastră “să se așeze”, părinții să se întoarcă la copiii lor și să își “permită” să petreacă cât mai mult timp cu aceștia.
Care sunt consecințele pe termen lung pentru un copil supraponderal? Dar cu diabet? În ce măsură diabetul e reversibil în condițiile în care copilul își recapătă greutatea normală?
Un copil supraponderal sau obez își crește numărul de adipocite, făcând foarte dificilă scăderea ponderală în timp. O persoană, indiferent de vârstă, când și-a depășit greutatea normală, este expusă tot restul vieții de a se lupta cu kilogramele, organismul intervenind prin tot felul de mecanisme complexe în a-și conserva kilogramele câștigate. Copilul obez va fi într-un procent foarte ridicat și un adult obez, cu toate riscurile ce decurg din acest context. Va avea un risc crescut de boală aterosclerotică (cardiopatie ischemică, arteriopatie a membrelor inferioare, accidente vasculare cerebrale etc), hipertensiune arterială, va dezvolta diabet în procent crescut, dislipidemie, gută, boli digestive (litiază biliară); riscul de cancer, de demență va fi crescut la vârsta adultă. Reversibilitatea diabetului este discutabilă și ideală este prevenirea acestuia.
Copiii cu obezitate pot să ajungă la greutăţi normale dacă urmează un regim de viață foarte controlat şi dacă îşi impun să renunţe la plăcerile culinare, învățând că nu tot ce e bun, gustos este și sănătos. Acest lucru trebuie să devină un obicei pentru toată viaţa deoarece copiii cu surplus ponderal rămân pe viaţă cu uşurinţa de a se îngrăşa.
Cum am putea să îi facem conștienți pe părinți de gravitatea supraponderabilității?
Problemele legate de sănătatea copilului, inclusiv de obezitate, trebuie discutate cu mama încă din perioada sarcinii, când i se recomandă o alimentație sănătoasă, cu evitarea creșterii excesive în greutate.
Ați lansat recent la Ploiești programul înCerc, program de prevenire a dezvoltării diabetului zaharat la copii, program dezvoltat anterior și în Polonia. De ce ați ales orașul Ploiești pentru demararea programului?
Județul Prahova este unul dintre județele cu cea mai mare prevalență a diabetului zaharat, atât la adulți, cât și la copii. Susținerea autorităților administrative și politice a fost foarte mare și acest lucru este extrem de important.
În Polonia, jumătate dintre copiii implicați într-un program similar au slăbit. De ce numai jumătate? La ce ne așteptăm pentru România?
Jumătate nu este puțin. Studiile de prevenție a diabetului au arătat că prin optimizarea stilului de viață, cu o scădere în greutate de 5-7% a scăzut incidența diabetului cu 58% la persoanele cu risc crescut de diabet (prediabet); nu toată populația implicată într-un program de prevenție poate înțelege, poate respecta indicațiile; este foarte importantă și susținerea de către familie, școală, societate etc. Nu cunosc să existe o astfel de experiență în România, însă ne așteptăm la rezultate cel puțin la fel de bune ca în Polonia!
În ultima perioadă am văzut campanii făcute de posturi TV privind introducerea lecțiilor de nutriție în școli, dar pentru cultura pentru mișcare și sport nu se face mai nimic. Cum comentați?
În opinia mea cel mai important lucru pentru a evita creșterea în greutate a copiilor este creșterea exercițiului fizic, nu dietele restrictive excesiv, care ar putea duce la carențe importante ale copiilor, care sunt în plină creștere și dezvoltare.
Orele de sport, la școală, ar trebui respectate. Ele ar asigura, din plecare, pentru 2-3 zile pe sătămână exercițiile fizice atât de necesare. Familiile ar trebui să fie sfătuite să își petreacă timpul liber cu copii, în natură, să învețe să se joace cu ei, asigurându-le astfel o viață sănătoasă.
Este timpul pentru ca școlile și comunitățile noastre să înceapă să joace un rol în prevenirea obezității și a diabetului de tip 2 la copii. Școlile trebuie să se concentreze asupra creșterii activității fizice a copiilor (școlile trebuie să reinstituie programe viguroase de educație fizică pentru toți copiii și pentru toate gradele) și asupra îmbunătățirii nutriției.
Pentru lecțiile de nutriție este nevoie însă de specialiști în nutriție, pentru a se evita mesajele incorecte și pentru a se putea răspunde tuturor întrebărilor ridicate de copii.
Când vom avea prima evaluare, primele rezultate ale proiectului înCerc? Avem un anumit target sau o prognoză privind rezultatele?
ÎnCerc nu este un studiu epidemiologic, este un program de prevenție: va fi o primă evaluare a stării de sănătate la începutul primei etape a programului – Analiza Complexă de Sănătate. Aceasta a început la sfârșitul lunii octombrie 2017, când personalul implicat în studiu și-a încheiat procesul de instruire și când s-a demarat procesul de evaluare a stării de sănătate pentru primii copii de clasa a V-a din Ploiești. În ceea ce privește rezultatele, vom avea posibilitatea de a trage primele concluzii privind starea de sănătate a copiilor la finalul Analizei Complexe de Sănătate efectuate pentru prima generație din Ploiesti, în luna martie 2018. De asemenea, rezultatele benefice ale programului vor putea fi analizate către finalul celei de-a doua etape, Asistența Individuală Integrată, care înseamnă practic etapa de consiliere făcută de către specialiștii români.
În principiu, dată fiind experiența Medicover din Polonia, precum și rezultatele statistice existente în România la nivel de adulți și desprinse din studiile care au fost făcute în ultimii ani (de ex: PREDATORR și ORO) și din datele oficiale, ne așteptăm ca aproximativ 25% din copiii evaluați să se încadreze în grupa de risc de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2 și să fie invitați alături de familiile lor să intre în etapa de Asistență Individuală Integrată.
Mă întreb dacă e vorba de un pilot și, dacă rezultatele sunt încurajatoare, dacă există intenții de extindere a proiectului.
Acum, toate acțiunile noastre se îndreaptă în direcția bunei implementări a programului și către maximizarea tuturor eforturilor pe care le vom depune. Dacă acest proiect va fi un succes, și suntem convinși că așa va fi, am putea fi considerați un reper pentru alte acțiuni.
Cum este finanțat proiectul înCerc?
Programul înCerc este finanțat integral din fondurile proprii ale Asociației Medicover, fonduri puse la dispoziție de către fundația familiei Christina și Jonas af Jochnick, parte din proprietarii grupului de firme Medicover.
Ne bucurăm că avem posibilitatea susținerii unui program atât de complex și cu un efect predictibil extraordinar, în care toți beneficiarii se vor bucura de gratuitate deplină. Este o reală șansă pentru aceștia să își îmbunătățească stilul de viață și să profite la maxim de această rară oportunitate.
ORELE DE SPORT DE LA ȘCOALĂ AR TREBUI RESPECTATE.
