Prof. Marin Burlea, președinte, Societatea Română de Pediatrie: A lucra pentru copii aduce satisfacţii profesionale inegalabile

0

Prof. Marin Burlea, președintele Societății Române de Pediatrie, spune că dacă ar fi mai tânăr cu 20 de ani ar pleca pe jos la Tulcea, unde nu există pediatru, și ar renunța la toate titlurile și onorurile pentru ca să îngrijească copiii, pentru că nu există satisfacție mai mare pe care s-o aducă vreo meserie: “A lucra pentru copii aduce o satisfacție inegalabilă cu orice altă activitate”. Spre deosebire de alte specialități medicale, spune că în pediatrie medicii sunt solidari – “e ca dragostea într-o familie săracă”.

Sunt medicii tineri dispuși să mai facă medicina la același nivel de devotament și dedicare?! Prof. Marin Burlea e optimist. Dar totodată nu are cum să nu interpreteze cifrele cu îngrijorare – 15.000 e medici au plecat și până nu se vor lua măsuri coerente și serioase de cointeresare materială, e greu de crezut că vor renunța la a pleca pe meleaguri mai vestice.

În 2016 vă duceaţi la Tulcea cu o echipă de la Iaşi pentru că nu aveau medic pediatru. De ce? Cum s-a rezolvat problema și care este acum situația?

În anul 2016, dar și în anul 2017, am fost la Tulcea cu o echipă din care făceau parte medici, cadre didactice, rezidenţi, dar şi asistente medicale, psiholog, logoped. Am acordat gratuit consultaţii timp de trei zile în fiecare din aceste deplasări, pentru copii între 0 și 18 ani. Am pornit de la ideea că, parlamentar fiind, nu am reuşit să-i ajut pe cei din Tulcea să aibă doi – trei medici pediatri, ca să încropească o linie de gardă. Am considerat că este o datorie morală, din partea mea, de a pune umărul la acordarea asistenței medicale pentru copiii din această zonă.

Am fost de circa şase ori; de fiecare dată am văzut 100-150 copii pe parcursul a câte 3 zile, pe care i-am examinat clinic, cărora le-am efectuat examene ecografice, le-am dat prescripţii de alimentaţie dietetică şi, bineînţeles, medicaţia care se impunea. Evident că în această perioadă am colaborat strâns cu singurul medic pediatru titular, Dr. Mihaela Dumitru, care acum este în concediu de maternitate; vedeam de fiecare dată şi pacienţii din Secţia de pediatrie.

Am avut ocazia să constat că în zona Tulcea, şi mă refer atât la oraşul Tulcea, dar şi la comunele care compun judeţul Tulcea, este o populaţie oarecum specială, în sensul că este o zonă multiculturală, în care convieţuiesc împreună români, turci, tătari, lipoveni şi machedoni. Ei lucrează şi trăiesc într-o armonie perfectă. Nu sunt niciun fel de animozităţi, oamenii aceştia își iubesc copiii și îi îngrijesc foarte bine. Nu am întâlnit cazuri de distrofie severă prin malnutriţie proteo-calorică, nu am întâlnit cazuri de rahitism. Aici într-un fel am o explicaţie chiar ştiinţifică, pentru că se mănâncă foarte mult peşte. Peştele şi grăsimea din peşte conţin vitamina D, şi deci copiii au o stare de nutriţie bună, o dezvoltare psihică bună, sunt copii inteligenţi, stimulaţi, ai căror familii se ocupă de ei. Mi s-a părut oarecum insolit faptul că toate fetiţele aveau cercei de aur din prima zi de la naştere, este o modă moştenită de la turci. Bineînțeles că s-a creat o comuniune între echipa mea şi populaţia de acolo. Oamenii au fost extrem de amabili, foarte încântaţi, foarte dornici să se ocupe de starea de sănătate a copiilor lor, să fie îngrijiţi bine.

Spitalul Judeţean Tulcea arată bine, este bine întreţinut, s-au făcut reparaţii, s-a îmbunătăţit spaţiul hotelier, au o dotare cu radiologie de calitate, cu endoscopie, cu ecografie şi cu un laborator de bună calitate şi de un bun nivel tehnic. Doar factorul uman mai trebuie completat şi instruit.

În acest context, sunt foarte surprins şi mâhnit, în egală măsură, că românii nu au această atracţie spre a-şi îngriji semenii conaţionali, pentru că eu dacă aş fi fost mai tânăr cu 20 de ani plecam pe jos la Tulcea şi renunţam la toate titlurile posibile, pentru că eu consider că a lucra pentru o populaţie pediatrică inocentă, sinceră, curată are o anumită nobleţe, o anumită frumuseţe care îţi aduce satisfacţii inegalabile comparativ cu alte activităţi.

Trebuie să mulţumesc public Dlui Mihai Puflene, care ne-a cazat gratuit la hotelul său REX din Tulcea, a fost foarte amabil și este foarte legat de populaţia din zonă. S-a bucurat că facem ceva pentru locuitorii din judeţul Tulcea. Aştept cu nerăbdare topirea zăpezilor şi îmbunătăţirea vremii pentru a relua activitatea în zonă, poate la o lună – o lună jumătate, în funcţie de solicitările din Tulcea.

Cum arată o zi din programul Dvs?

Am un program foarte încărcat, care începe dimineaţa la ora şase şi se termină seara târziu. Cea mai mare parte a timpului o dedic bolnavilor: consultații, internări, endoscopii, ecografii. Marea majoritate a timpului o petrec în Spitalul de Pediatrie Sfânta Maria din Iași. Particip la evenimentele ştiinţifice, dar şi la activitatea intensă de cercetare care se desfăşoară în cadrul spitalului. Timpul mi-l împart între copiii pe care îi tratez, studenţii și rezidenţii cărora le împărtăşesc din cunoştințele şi experienţa mea.

 

Mai este tânăra generaţie dornică şi disponibilă să muncească la acelaşi nivel de efort și devotament? Cum îi vedeţi pe tinerii medici?

Sunt plăcut surprins de faptul că a crescut numărul tinerilor care urmează Facultatea de medicină şi de numărul din ce în ce mai mare de rezidenţi care se pregătesc în specialităţile pediatrice. Marea majoritate a studenţilor şi a viitorilor medici dau dovadă de seriozitate, de preocupare pentru acumularea de cunoştinţe temeinice. Tânăra generaţie are resurse nebănuite, dă în cele mai multe cazuri dovezi de devotament.

Cred că tinerii pe care îi pregătim noi ne vor lua locul cu succes, pediatria are resurse să evolueze. Trebuie însă să asigurăm pe viitor, pe lângă pregătirea temeinică, şi cointeresarea tinerei generaţii pentru a rămâne în ţară. Este necesară motivarea salarială și asigurarea de condiţii mai bune de lucru.

 

Cum se vede situația pediatriei în România?

Medicii pediatri români sunt foarte bine pregătiţi, bine cotaţi peste tot în lume, din acest motiv şi activitatea de racolare a medicilor români de către spitalele din Europa şi nu numai. Deficitul de medici trebuie să atragă atenţia autorităţilor pentru a găsi metodele cele mai eficiente care să oprească hemoragia de specialişti. Sigur că dotarea cu aparatură, medicamente și terapii de ultimă generaţie vor contribui la creşterea calităţii actului medical, va creşte şi prestigiul Pediatriei române. Nu este însă pe ultimul loc cointeresarea materială a tuturor medicilor, dar şi a tuturor persoanelor implicate în asistenţa medicală.

 

Deși a scăzut, mortalitatea infantilă este încă la un nivel foarte ridicat în România. De ce? Ce ar trebui să facem să intrăm în Europa și în acest domeniu?

Mortalitatea infantilă nu depinde numai de preocuparea medicilor, ci în mare măsură depinde de mediul familial, de condiţiile socio-materiale ale famililor.

Trebuie acordată o mai mare atenţie pregătirii şi educaţiei familiilor care au sau vor avea copii. Statul trebuie să se implice mai mult în asigurarea condiţiilor decente de viaţă a tinerelor familii. Trebuie luate măsuri urgente pentru creşterea natalităţii, pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale pediatrice. Trebuie îmbunătăţită asistenţa medicală primară, trebuie intensificate măsurile de prevenţie a îmbolnăvirilor.

 

Care sunt prioritățile Dvs. la conducerea Societății Române de Pediatrie? Ce aţi nota la realizări? Dar la neîmpliniri?

După părerea mea, Societatea Română de Pediatrie este una dintre cele mai bine plasate din constelaţia societăţilor medicale profesionale din România. Pe de o parte, pentru că pediatrii sunt destul de mulţi, și în acelaşi timp sunt destul de uniţi. Este exact aşa cum este dragostea într-o familie săracă. Suntem colegi buni, ne respectăm reciproc, ne sprijinim reciproc, indiferent dacă medicul este medic de familie sau medic în spital.

Societatea Română de Pediatrie s-a făcut vizibilă prin manifestările anuale, şi mă refer la faptul că de aproape zece ani organizăm două ediţii, în fiecare an, ale Şcolii de Vară Pediatrice cu medici rezidenţi, în principal, sau medici tineri de familie. Avem aproximativ 50 de participanţi pe ediţie; le-am organizat în diverse locuri, la Moeciu, la Sibiu, la Murighiol. Aceste manifestări au avut ca scop să ridicăm nivelul profesional, invitând ca speakeari pe cei mai buni specialişti din ţară, şi în acelaşi timp îmbinând partea de pregătire profesională cu un semi-turism în locuri agreabile.

Astfel am reușit şi rezolvarea unor probleme din pediatrie, cum ar fi protocoalele de specialitate din pediatrie, în general, şi din subspecialităţile pediatrice, iar pe de altă parte am dorit ca medicii să relaţioneze, să se cunoască mai bine între ei, să schimbe gânduri, experienţă, să îmbunătăţim comunicarea dintre toţi pediatrii din România.

Tot ca o realizare specială, între 7-11 iunie 2017 SRP a organizat la Bucureşti, în Palatul Parlamentului, cel mai mare Congres de Pediatrie European, numit EUROPEDIATRCS, cel mai mare congres din istoria pediatriei româneşti și printre cele mai mari evenimente ale specialităţilor medicale.

La acest eveniment au participat medici de valoare excepţională, profesori din toată Europa, dar şi din America, Asia, de pe toate meridianele globului. A fost un mare succes, deosebit, a avut loc odată cu Congresul Naţional Român de Pediatrie. Pentru modul de organizare și pentru nivelul ştiinţific al evenimentului am primit o Diplomă de Excelenţă din partea Asociaţiei Medicale Române.

 

Cum stăm din punct de vedere al pregătirii, calității medicilor pediatri români, comparativ cu colegii din Europa?

Medicii români, comparativ cu nivelul din Europa, stau foarte bine. Faptul că 15.000 de medici români lucrează în spitale din Europa constituie cel mai edificator argument pentru afirmaţia de mai sus. Sunt apreciaţi în locurile în care lucrează, au dovedit că sunt competenţi. Prin urmare, școala medicală românească este de bun nivel, în acelaşi timp, pregătirea medicilor şi capacitatea de efort şi performanţele sunt de excepţie. De aceea oricând sunt foarte solicitaţi. Mie mi se pare că pleacă prea mulţi și ar trebui găsite metode mai bune de motivare, ar trebui asigurate salarii comparative cu salariile oferite în străinătate care să-i determine să profeseze în România.

 

Statul trebuie să se implice mai mult în asigurarea condiţiilor decente de viaţă pentru tinerele familii. Trebuie luate măsuri urgente pentru creşterea natalităţii, pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale pediatrice, a asistenţei medicale primare, trebuie intensificate măsurile de prevenţie a îmbolnăvirilor.

About Author

Silviu Munteanu

Leave A Reply