Prof. univ. dr. Mihai Voiculescu, șef al Secției de Medicină Internă și Hepatologie/Nefrologie la Institutul Fundeni, a încetat din viață. Prof. Voiculescu a fost Președinte al Asociației Române pentru Studiul Ficatului, Președinte al Fundației ”Acad. Marin Voiculescu” și profesor de medicina internă la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”.
În ultimii trei ani, a fost expert al Comisiei Europene privind bolile hepatice cronice, a fost membru al Societății Internaționale de Dializă Peritoneală, al Societății Internaționale de Nefrologie, al Asociației Americane de Nefrologie. De asemenea, prof. dr. Mihai Voiculescu a introdus în ultimii ani noi metode terapeutice în România: terapia de substituție renală continuă (proceduri de hemofiltrare, hemodiafiltrare continuă veno-venoasă) și dializa hepatică de tip MARS, ajutând la recuperarea pacienților cu insuficiență renală acută sau insuficiență hepatică și supraviețuirea pacienților cu insuficiență hepatică până la efectuarea transplantului hepatic. De asemenea, prof. dr. Mihai Voiculescu a fost secretar al RomTransplant, membru în conducerea Societății Române de Medicină Internă și membru în conducerea unor societăți de profil din România (Nefrologie, Gastroenterologie).
Ce ne puteți spune despre edițiile din acest an ale evenimentelor pe care Fundația “Acad. Marin Voiculescu” și Asociația pentru Studiul Ficatului le organizează pe 2-4 octombrie. Care sunt noutățile?
Anul acesta, cea de-a XXIV-a ediție a Congresului Național de Hepatologie al Asociației Române pentru Studiul Ficatului (ARSF), a IV-a ediție a Forumului Româno-Francez de Hepatologie și cel de-al V-lea Curs Balcanic de Hepatologie se vor desfășura în 2-4 octombrie 2014 la WTC București și vor reuni, ca și în ceilalți ani, cele mai prestigioase personalități în domeniul hepatologiei nu numai din Europa, dar și din SUA și Canada. Va fi un eveniment dedicat tinerilor medici – dar nu numai – care doresc să își documenteze informația medicală pe baza celor mai recente date științifice prezentate însăși de autorii studiilor sau cercetărilor științifice. Invităm la această reuniune medici hepatologi, gastroenterologi, de boli infecțioase și virusologi, medici de medicină generală și medici de familie, intensiviști. Va fi o ediție jubiliară pentru ARSF și ne vom strădui să depășim performanțele anilor trecuți.
Care sunt subiectele care frământă acum hepatologii și se regăsesc pe agendă?
Cele mai importante și fierbinți subiecte din domeniul hepatologiei sunt cele legate de tratamentele infecției virusal hepatitice B și C, ale căror performanțe, în momentul de față, ar permite eradicarea în următoarele 2-3 decenii a acestor infecții, problema ficatului gras nonalcoolic (NASH) și a cancerului hepatic, ambele tot mai frecvent întâlnite, foarte probabil neîntâmplător, întrucât principalele cauze de cancer hepatic sunt astăzi virusurile hepatitice și ficatul gras.
Un loc deosebit în cadrul congresului îl va ocupa ciroza hepatică și complicațiile ei, iar în strânsă legătură cu acesta, transplantul de ficat.
Putem spune că actualitatea în hepatologie este fierbinte, pentru că au apărut tratamente noi, revoluționare. Care este locul pe care îl au discuțiile referitoare la aceste aspecte?
Cu siguranță noile molecule cu acțiune directă antivirală C “au încălzit” spiritele pornind de la faptul ca performanța biologică este excepțională, ratele de răspuns virusologic (RVS) atingând în acest moment cote maxime de 98-100%. Principala problemă care rămâne nerezolvată este prețul de cost deosebit de ridicat, prohibitiv, pe care îl au aceste molecule. Având în vedere locul deosebit pe care-l ocupă în patologia umană infecția VHC, blocarea accesului la tratament prin prețuri exorbitante este pe deplin criticabilă și reclamă de urgență găsirea unor soluții. Ele pot fi găsite cu condiția unei acțiuni solidare a întregului corp medical – nu numai din Europa – pentru a se putea în cele din urmă accesa – dacă nu gratuit, cel puțin la prețuri abordabile – de către bugetele statelor, chiar și ale celor cu venituri reduse, acolo unde, de fapt, se găsește cea mai înaltă prevalență a infecției VHC.
Ce ne puteți spune despre speakerii prezenți în acest an și participanții așteptați?
Speakerii – în număr de peste 40 – provin din țara noastră, din cele mai reprezentative Centre Academice din Franța (P. Marcellin, T. Aselah, V. Ratziu, L. Serfaty, C. Hezode), din Austria (P. Ferenci), din Italia (D. Forti, L. de Carlis, A. Rampoldi, A. Craxi, S. Petta). Fiecare dintre aceștia sunt șefi de școală, autori de tratate de hepatologie, șefi de proiecte și, în mod deosebit, cadre didactice de excepție.
Care am putea spune că este “Perla Coroanei” – cel mai important subiect/ dezbatere care ține capul de afiș al evenimentelor?
Este greu de ales între atâtea subiecte de mare interes, totuși principalul subiect care se dezbate cel mai des la congrese este “Ce tratament putem aplica împotriva virusului C”, în condițiile în care infecția este larg răspândită, are un impact biologic și social remarcabil, iar tratamentele, în prezent, sunt extrem de costisitoare. Principalul atu al acestor protocoale terapeutice este eficiența ridicată, care ar permite un raport cost-eficiență favorabil introducerii cât mai rapide în practica medicală – pentru fiecare stadiu al bolii hepatice – a celui mai potrivit protocol. Cel mai probabil nu se va renunța la nicio moleculă anti VHC, dar mai mult ca sigur fiecărui stadiu de boală și fiecărei categorii de pacient i se va administra un protocol terapeutic adecvat.
Spre deosebire de anii trecuți, în prezent, prin participarea noastră la congrese internaționale, școli de vară, reuniuni la Bruxeles sau Geneva sub egida Comisiei Europene pentru Sănătate sau OMS, România a ajuns să nu mai fie considerată codașă în ceea ce privește cel puțin viziunea și proiectele care pot sta la baza implementării unor politici eficiente pentru prevenirea și tratarea principalelor boli hepatice.
