Spitalul “Sf Ioan” din Capitală a devenit un centru de referință în patologia renală și a prostatei, recunoscut la nivel național și, în urma experienței vaste, și la nivel internațional. Prof. Petrișor Geavlete vorbește despre această opțiune pentru modernitate în medicină pe care a făcut-o imediat după Revoluție, precum și despre recunoașterea la nivel internațional pe care a dobândit-o, după ani și ani de eforturi susținute, urologia românească.
Sunteţi şi un veteran, şi un performer în patologia renală şi a prostatei. Ce este determinant în România pentru aceste domenii și ce e diferit, la noi, comparativ cu situația din statele dezvoltate?
În primul rând aş vrea să spun că Asociaţia Română de Urologie este strâns legată de protocoalele Societăţii Europene de Urologie (European Association of Urology). Noi am introdus în practica tuturor urologilor din România protocoalele de diagnostic şi de tratament de la nivel european, cu mult înaintea altor specialităţi. Este o realizare formidabilă a conducerii asociaţiei noastre, pentru că putem să avem acelaşi limbaj – în diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor aparatului urogenital – oriunde ne ducem în Europa.
Plecând de la această idee, clinica noastră (n.red: Clinica de Urologie “Sfântul Ioan”) are un profil modern, de endourologie, un profil modern de rezolvare endoscopică, minim-invazivă, a patologiei urologice – litiaza, tumorile, adenomul de prostată, tumorile vezicale, unele malformaţii.
Am început de mulţi ani, din 1990… Avem deja 25 de ani în care am schimbat orientarea clinicii spre ceea ce este modern. Acest lucru a avut beneficii din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, bonavul beneficiază de un tratament care îi permite ca în două – trei zile să meargă acasă. Peste 85 – 90% dintre bolnavii noştri sunt operaţi endoscopic, fie că au o patologie renală, vezicală, prostatică sau uretrală. Am ajuns la performanța ca 90% dintre bolnavii noştri să fie operaţi endoscopic. Pe de altă parte, datorită acestei orientări există o adresabilitate extraordinară, din toată ţara, nu numai din Bucureşti, pentru că experienţa noastră a devenit cunoscută şi nimeni astăzi nu mai vrea să se opereze cu bisturiul. Toată lumea vrea fie laparoscopic – endoscopic, cum spunem noi – şi toată lumea vrea să se reintegreze repede şi să-şi reia activitatea. Un alt avantaj şi, totodată, o altă latură a activităţii noastre, este tendinţa şi dorinţa de a avea aparatură modernă. Pentru că nu poţi, în condiţiile de astăzi, să rezolvi bolnavul, să îl operezi, dacă nu ai şi susţinerea tehnologică. Astăzi nu se mai poate altfel!
Din punctul acesta de vedere, noi am avut premiere naţionale în mai multe domenii ale endourologiei, unele chiar premiere pe plan mondial, pentru că acest efort a fost susţinut şi de o aparatură foarte bună.
De exemplu?
Dacă iau ca exemplu aparatul urinar înalt şi litiaza urinară, noi am introdus în România abordul endoscopic cu ureteroscopie flexibilă digitală, cu un aparat cu care poţi să intri perfect urmând calea urinară de la nivelul uretrei până în mijlocul rinichiului şi să distrugi piatra sau pietrele pe care le găseşti acolo. Această tehnologie are la bază nu numai aplicarea ureteroscoapelor, instrumente suple cu care poţi să pătrunzi în rinichi, ci şi tehnologia laser pe care, de asemenea, am introdus-o în România în litiaza urinară.
Această abordare este absolut extraordinară pentru bolnav! Practic, dacă se internează azi, în aceeaşi zi sau a doua zi este operat, şi în ziua următoare pleacă acasă. Este o rezolvare fabuloasă, pentru că beneficiază de un tratament minim invaziv – piatra este imediat spartă, fragmentată, făcută nisip şi bolnavul merge acasă.
Un astfel de caz ori era operat clasic, cu o tăietură de 25 cm, cel puţin, cu toate repercusiunile operaţiei clasice, ori percutanat. Complicaţiile la abordul percutanat sunt de zece ori mai mari ca la ureteroscopia endoscopică şi ESWL – spargerea extracorporeală a calculilor. Aceasta este iar o metodă modernă, frumoasă, de spargere a calculilor, cu care sunt de acord – trimitem bolnavi la ESWR – dar există o mare categorie de bolnavi la care pietrele nu se sparg cu ESWL. Sau, chiar dacă se sparg la nivelul rinichiului, nu pot fi eliminate. Sigur că trebuie luate în calcul toate complicaţiile ESWL-ului, pentru că uneori poate duce la lezarea rinichiului, la sângerări, şamd.
Câţi pacienți operaţi?
Avem în acest moment una dintre cele mai mari experienţe din Europa, poate şi din lume. Avem în jur de 1800 – 2000 de bolnavi operaţi cu această metodă – ureteroscopia flexibilă – fie pentru diagnostic, fie pentru tratament. Am introdus metoda în scop diagnostic de câţiva ani buni, de 6 – 7 ani, iar ca tratament de 3 – 4 ani. Realizările sunt extraordinare pentru bolnavi şi, în acelaşi timp, avem un numitor comun de discuţie cu oricine din Europa. Este şi explicaţia pentru care centrul nostru este recunoscut ca un centru de performanţă la nivel european. Se pare că cel mai mare număr de bolnavi operaţi astfel este în cadrul unui centru din Franţa, şi noi am fi pe locul doi la nivel european.
Avem noi mai mulţi bolnavi, în România, sau experienţa noastră este concentrată?!
Da, experienţa noastră este concentrată foarte puternic, nefiind un alt centru. Acest lucru este cunoscut, şi avem în fiecare zi bolnavi de la Tg. Mureş, Oradea, Iaşi, Constanţa, Craiova, de oriunde din ţară. Pe de altă parte, dacă priveşti din perspectiva beneficiului pentru bolnavi, sigur că toată lumea preferă să fie operată astfel, decât clasic, cu bisturiul.
De ce avem atâtea pietre în România?!
Întrebarea asta ne-a fost pusă şi la nivel internaţional. Sunt mai multe explicaţii. Prima este legată de faptul că există o mare concentrare de bolnavi la noi, fiind un singur centru. În al doilea rând, România este o ţară litogenă, în care boala litiazică este frecventă, poate una dintre cele mai frecvente din Europa. Acest lucru se datorează mai multor factori – apei, care nu e de cea mai bună calitate, regimului de viaţă, în care nu prea se bea apă peste zi, decât seara, acasă. Astfel, concentrarea urinei poate duce la apariţia litiazei. Litiaza poate să fie şi din cauză constituţională.
Este important să vă spun că la congresele internaţionale noi venim cu peste o mie de cazuri şi străinii vin cu 50 de cazuri. E adevărat că la ei este o altă structură. De exemplu, în Franţa sunt 40 – 50 de centre de litotriţie cu performanţă de ureteroscopie flexibilă – e o dispersie foarte mare. Şi Franţa este o ţară litogenă, ba chiar apa din Franţa e chiar mai proastă ca la noi. Sigur că acolo nu au această condensare a experienţei. Atunci când vine cineva cu 1000 de cazuri, faţă de 100, cele două experienţe nu se pot compara.
Este şi motivul pentru care una dintre recunoaşterile mele internaţionale a fost alegerea într-un organism de evaluare a ureteroscopiei la nivel mondial, care se numeşte Croes. Este o structură care analizează diversele tehnologii şi mai ales rezultatele aplicării acestei tehnologii. Iar eu sunt printre cei 5 profesori la nivel mondial care au fost nominalizaţi şi aleşi în această structură – Clinical research – şi sigur că este o mare onoare. Sunt cinci membri, între care se află şi un român. Scopul este legat de realizarea unei evaluări şi a unei integrări a acestei metode la nivel mondial. Consider că este un lucru remarcabil! Este un organism în structura Societăţii Internaţionale de Urologie, în cadrul căruia am fost ales acum 6 ani.
Este o realizare pe care o consider foarte importantă – mă refer la integrarea în organismele internaţionale ştiinţifice și la alegerea mea în boardul Societăţii internaţionale de urologie. În acest board, care dirijează activitatea Societăţii Internaţionale de Urologie, sunt profesori din toată lumea. Pentru prima dată, în 2013, un român a fost ales la nivelul boardului Societăţii Internaţionale de Urologie. Este practic o încununare a eforturilor mele şi o recunoaştere maximă internaţională. Această alegere are valoare de unicat, pentru că n-a mai fost aşa ceva, şi totodată este o onoare nu numai pentru mine, dar şi pentru urologia românească. În acest board sunt membri din Canada, Austria, America, practic aici sunt primii 23 de urologi ai lumii.
Este importat de spus că privesc acest lucru nu numai din punct de vedere personal, dar sunt extrem de bucuros pentru că urologia noastră este de frunte. Eu cred că preşedintele Societăţii noastre de urologie, Dl. Prof. Sinescu, a făcut un lucru extraordinar cu Societatea şi am o apreciere extraordinară pentru introducerea protocoalelor europene, de care am vorbit la început, care sunt implementate de vreo zece ani.
Am fost printre primele societăţi din România care au făcut acest pas. Mulţi nu au făcut încă această integrare şi sigur că nu poţi să te duci nicăieri în lume dacă nu ai acelaşi limbaj.
Materialul integral este disponibil in varianta print a revistei Medica Academica.
