La începutul lunii martie – lună dedicată luptei împotriva cancerului colorectal, în Bruxelles a avut loc o dezbatere extrem de importantă la care Tarus Media a fost invitată să participe. Conferinta a avut ca punct central adoptarea de către Parlamentul European a Declarației Scrise 68/2010 privind lupta împotriva cancerului colorectal în Uniunea Europeană. Declarația, concepută de către europarlamentarii Pavel Poc, Frieda Brepoels, Cristian Silviu Buşoi, Alojz Peterle şi de şeful comisiei, Jo Leinen, solicită atât Comisiei cât şi statelor membre să urmeze recomandările Consiliului şi să implementeze toate măsurile necesare pentru a reduce pericolul reprezentat de cancerul colorectal în Europa.
Invitatul special al întâlnirii a fost Comisarul European pe Politici de Sănătate, John Dalli, care a subliniat importanţa măsurilor de prevenţie, dând asigurări despre sprijinul său total în această luptă. Reprezentanţii Ministerelor Sănătăţii din Polonia, Ungaria, Belgia sau Cehia, state unde incidenţa acestui tip de cancer este foarte mare, au prezentat măsurile luate pentru implementarea unor programe naţionale de screening. Rezultatele s-au dovedit a fi spectaculoase. La eveniment au participat activ şi reprezentanţii pacienţilor cu cancer colorectal.
Cancerul colorectal este al doilea ca incidenţă din Europa
Cancerul colorectal este asociat cu factori de viaţă precum fumatul, dieta nesănătoasă, consumul de alcool, activitatea fizică redusă sau obezitatea. Comisarul European pe Politici de Sănătate, John Dalli, consideră că măsurile de prevenţie bazate pe un bun management al acestor factori reprezintă cheia combaterii acestei boli. La aceasta se adaugă programe naţionale de screening sustenabile. Aceste măsuri devin însă tot mai greu de adoptat odată cu fenomenul îmbătrânirii populaţiei, motiv pentru care Comisia a lansat anul trecut Parteneriatul European privind Lupta Împotriva Cancerului. “Măsurile de prevenţie a cancerului reprezintă principalul meu obiectiv” a spus John Dalli, continuând: “Screeningul şi un diagnostic timpuriu pot face diferenţa între viaţă şi moarte pentru mulţi pacienţi. Există dovezi că screeningul poate reduce cu 15% mortalitatea generată de cancerul colorectal pentru categoria de vârstă cuprinsă între 50-74 de ani, în condiţiile în care peste 135 de milioane de europeni se încadrează în această grupă de vârstă”. Raportul Comisiei din 2008 privind implementarea recomandărilor asupra screeningului oncologic a arătat că din cele trei programe de screening recomandate, cel pentru cancerul colorectal a fost cel mai puţin implementat. Raportul a evidenţiat faptul că doar 12 state membre aveau, la acel moment, astfel de programe naţionale. Numărul acestora a crescut în prezent la 16.
România nu are un program naţional de screening
În România, unde sunt înregistrate anual aproximativ 4 000 de cazuri, nu există încă un program naţional de screening. “Din păcate, incidenţa cancerului colorectal în Romania este în continuă creștere, contrar tendinței de stabilizare înregistrate în țările din vestul Europei. Această diferență este cauzată de întârzierea folosirii instrumentelor care şi-au dovedit necesitatea şi anume sensibilizarea populației cu privire la factorii de risc, programele de depistare şi control regulate şi diagnosticarea timpurie. Aceste eforturi ale societății sunt necesare şi în România, şi implementarea lor nu mai poate fi amânată”, a subliniat Cristin Buşoi, europarlamentar.
În interviul acordat Tarus Media, John Dalli a încurajat Guvernul să introducă astfel de programe naţionale de screening pentru cancerul colorectal: “Prevenţia este întotdeauna mai eficientă decât tratamentul. Procesul de screening nu doar că asigură un standard de viaţă mai ridicat, dar contribuie şi la o mai bună economie a ţării. Soluţia nu este să ai oameni care merg să se trateze în alte ţări, ci să dezvolţi programe coerente şi sustenabile, să investeşti în sănătate”, a explicat Dalli. În ce priveşte fondurile structurale, Comisarul a încurajat România să atragă cât mai multe astfel de modalităţi de finanţare, deoarece “banii cheltuiţi pe programe de prevenţie reprezintă o investiţie în viitorul economiei”.
Jo Leinen, preşedinte al ENVI (Comisia pentru Sănătate şi Mediu) a declarat faptul că ENVI lucrează acum la adoptarea unor măsuri de reducere a diferenţelor existente între sistemele de sănătate din UE. “Parlamentul European recunoaşte această problemă serioasă. Există multe cazuri, cum este şi al României, în care, de exemplu, cadrele medicale aleg să profeseze în alte sisteme şi aceasta se datorează lipsei banilor. Medicina transfrontalieră nu este întotdeauna o soluţie şi de aceea încurajăm statele membre să investească cât mai mult”, a explicat Jo Leinen. “Sfatul meu pentru Guvernul român ar fi să nu neglijeze sistemul de sănătate şi problemele care sunt generate de acest sector deoarece el reprezintă un punct fundamental pentru o societate de succes. Dacă oamenii sunt bolnavi nu pot contribui la economia unei ţări, nu pot fi activi, iar dacă România se confruntă cu un număr foarte mare de oameni care suferă de diverse boli atunci PIB-ul va fi în scădere şi multe alte sectoare ale economiei vor avea de suferit. Este deci o interdependenţă între un sistem de sănătate bun şi o economie sănătoasă. România trebuie să-şi reevalueze priorităţile, iar sănătatea ar trebui să fie printre primele de pe listă”, a mai adăugat şeful Comisiei.
MEP Alojz Peterle a recomandat pacienţilor din România care se confruntă cu această boală să spună ce au de spus, pentru că politicienii îi ascultă: “O organizaţie puternică a pacienţilor este chiar mai importantă decât o organizaţie a profesioniştilor. Pentru că sunt mulţi şi politicienilor le pasă de ei”.
Susţinere în acest sens există şi din partea preşedintei organizaţiei Europacolon, una dintre cele mai importante la nivel european. Jola Gore-Booth, director şi fondator Europacolon, consideră că România ar trebui să facă demersurile necesare pentru ca vocea pacienţilor să fie puternică: “Aş sfătui pacienţii români să identifice o împrejurare favorabilă, un pacient proactiv şi apoi un finanţator. Noi am creat un model care s-a dovedit a fi de succes şi pe care îi putem ajuta să îl implementeze în România. Ştiu că nu există bani şi că modelul trebuie adaptat situaţiei din România, dar noi ne oferim tot sprijinul pentru a-i ajuta să identifice un mesaj puternic şi să obţină rezultate cât mai favorabile”.
Situaţia în România se va putea schimba odată cu implementarea Directivei privind sănătatea transfrontalieră. “Sistemul de sănătate din România va fi obligat să se străduiască să ofere servicii mai bune şi să îşi schimbe mentalitatea faţă de pacienţi, în caz contrar existând riscul ca un număr semnificativ de români să meargă în străinătate, şi astfel o parte din fondurile oricum insuficiente ale sistemului de asigurări să nu mai ajungă la spitalele din România”, a explicat europarlamentarul Cristian Buşoi. “România are o situaţie dificilă în ceea ce priveşte insuficienţa fondurilor pentru sănătate, dar şi conducătorii sistemului de sănătate trebuie să înţeleagă că fără a adopta strategii pe termen mai lung şi fără a investi în prevenţie şi diagnosticare precoce, problemele de acum ale sistemului de sănătate se vor adânci”, a mai adăugat acesta.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica, luna Aprilie 2011
