Piața asigurărilor de sănătate private se poate relansa odată cu creșterea limitei de deductibilitate de la 250 la 800 de euro anual, din care 400 de euro pentru angajator și 400 pentru angajat, modificare inclusă în noul Cod Fiscal care va intra în vigoare de la 1 ianuarie. Este un fapt care marchează opțiunea fermă pentru găsirea unor surse suplimentare de finanțare în sistemul de sănătate. Alături de redimensionarea pachetului de bază și de construcția pachetelor de asigurări complementare și suplimentare putem spune că facem noi pași în reconfigurarea sistemului de sănătate. Despre toate aceste evoluții, despre argumente și efectele așteptate, într-un interviu cu Răzvan Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății.
Deductibilitatea primelor asigurărilor private de sănătate crește la 800 de euro
De ce această creștere a deductibilității primelor pentru asigurările de sănătate, de la 250 de euro la 800 de euro? Care au fost motivele?
Ieri în Parlament s-a votat noua lege privind Codul Fiscal. În cadrul discuțiilor care au avut loc în comisiile de specialitate – comisii raportoare – în vederea stabilirii propunerilor de amendare a Codului Fiscal, am susținut un demers absolut necesar pentru sistemul medical românesc, și anume o creștere a nivelului deductibilității fiscale, ca și stimulent pentru dezvoltarea pieței asigurărilor de sănătate în România. Un demers care poate, aparent, să fie trecut cu vederea dacă nu cuantificăm în adevăratul sens beneficiile pe care le poate avea. Un lucru foarte important este că am avut susținerea tuturor parlamentarilor, din mai multe partide, și asta s-a văzut și din votul final – Codul Fiscal a trecut cu doar două voturi împotrivă.
De ce este e un moment atât de important?
Până acum, după cum bine știți, limita de deductibilitate pentru asigurările complementare de sănătate era de până la 250 de euro pe an. O sumă care evident nu putea fi luată în vedere de către un asigurator, care în niciun caz nu putea oferi o poliță competitivă de acest cuantum. Există chiar şi un raport făcut de Uniunea Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), care arată că piața asigurărilor voluntare din România totalizează 265.000 de poliţe, dar care cu o medie a primelor subscrise de 70 de euro. Din aceste polițe, doar o treime depășesc 255 de euro. Asta înseamnă că există foarte multe poliţe pe piață cu o valoare foarte mică, care evident că nu sunt benefice pentru că nu pot acoperi niciun tratament semnificativ.
Creșterea deductibilității este un demers pe care mi-am dorit să-l fac de multă vreme, chiar am făcut o analiză la nivelul anului 2012, însă contextul economic general nu permitea, la acel moment, să avem o creștere a deductiblității fiscale. În momentul de față a fost un demers susținut și de colegii de la Ministerul de Finanțe, care au înțeles adevărata valoare și adevăratul câștig al creșterii acestei deductibilități.
Scad plățile informale, cresc responsabilitatea și competitivitatea
Cum i-ați convins, care a fost fundamentarea?
Există o prevalență a plăților informale și o cultură insuficientă a economisirii și a protecției față de riscuri pe care le-am cuantificat și care, din păcate, au contribuit la situația actuală, în care România se situează, în anumite evaluări, pe unul dintre ultimele locuri europene, o poziţie total defavorabilă în ceea ce privește piața asigurărilor voluntare de sănătate.
Am avut o preocupare permanentă de a găsi soluții alternative bugetului de stat de a finanţa sistemul medical românesc. După succesul avut cu fondurile pe care le-am gestionat pentru derularea proiectelor prin mecanismul financiar norvegian, după realizarea Strategiei naționale de sănătate care să garanteze accesarea Fondurilor structurale disponibile în intervalul 2014 – 2020, în momentul de față am încercat să fac demersurile necesare în vederea stimulării şi creșterii pieței asigurărilor private de sănătate din România. Evident, între motivele pe care le-am avut în argumentația de bază au fost finanțarea de sub 5% din PIB pentru domeniul sănătății, nivelul redus – din păcate – de implicare într-o viață sănătoasă a pacienților, lucruri dublate de lipsa personalului medical, pe care l-am pierdut de-a lungul timpului. Evident, toate au condus către un demers care să argumenteze practic o revenire a noastră la un nivel de unde să încercăm să corectăm anumite aspecte sesizate anterior. De aceea, piața asigurărilor voluntare de sănătate din România considerăm că are nevoie de o creștere într-un ritm rapid, astfel încât pe termen mediu să ajungă să contribuie la sustenabilitatea sistemului de sănătate. Aceste stimulente fiscale, pe care le-am identificat și le-am propus, sunt aliniate acestui obiectiv.
S-a vorbit întâi despre o creştere a deductibilităţii de la 250 de euro la 650 de euro, acum am ajuns la 800 de euro. Cum s-a ajuns la acest lucru – e combinat cu deductibilitatea pentru contribuțiile la pensii, e separat? Pentru ca au fost diverse variante care au circulat anterior.
Propunerea inițială era de unificare a deductibilității celor două contribuţii existente. Era, pe de o parte, contribuția la fondul de pensii facultative, potrivit legii 206/ 2006, la care se adăuga prima de asigurare voluntară de sănătate, pe care o aveam prevăzută prin legea noastră, legea 95/ 2006. Deci însumând valoarea din cele două acte normative, 400 de euro și, respectiv, 250 euro, s-a ajuns la suma de 650 euro. Însă, pentru a încuraja o dezvoltare separată și independentă a celor două fonduri, noi am considerat că este necesar să fie în continuare o prevedere distinctă în ceea ce priveşte asigurările de pensii și, respectiv, asigurările de sănătate. Mai mult, rezultatul la care s-a ajuns reprezintă o creștere semnificativă pe domeniul sănătăţii, dar este și o creștere de la simplu la dublu – 800 euro – pe domeniul pensiilor, ajungându-se la un total deductibil de 1600, din care 800 reprezintă deductibilitatea pe contribuțiile la pensiile facultative, iar 800 la asigurările voluntare de sănătate. Mai departe, suma se împarte încă o dată, în sensul că 400 de euro pe an e suma maximă deductibilă fiscal din profitul angajatorului, iar 400 de euro este suma pe care și-o poate deduce angajatul din venitul anual.
Prin acest sistem va fi și angajatorul interesat să ofere asigurări complementare de sănătate angajaților.
Este doar unul dintre multiplele avantaje pe care le vedem. Evident că poate să constituie un subiect de negociere în vederea motivării, dar şi a responsabilizării personalului. Poate face obiectul unui pachet salarial motivant, în care angajatul poate beneficia în mod real de o poliţă de asigurare de sănătate care să acopere ceea ce pachetul de servicii de bază din România nu-i poate acoperi în prezent. Pe de altă parte, angajatorul poate să beneficieze de serviciile unui angajat mult mai eficient, astfel motivat.
Urmează redimensionarea pachetului de bază, alături de construcția pachetelor complementare și suplimentare
Care ar fi efectele? Și de unde ştim că această deductibilitate va produce într-adevăr efectele pe care le aşteptăm? Pentru că piaţa nu e atât de dezvoltată, oamenii nu ştiu ce înseamnă asigurări private de sănătate, consideră că vor fi susţinute tot în sistemul românesc de unde numai atât pot obţine, sau consideră că oricum sistemul public acoperă tot, şi cu şpagă poate să se trateze foarte bine la stat…
Aţi punctat câteva cutume dar, totodată, elemente care au stat la baza argumentaţiei pe care am avut-o în vedere. Este o măsură de completare a pachetului nostru de anul trecut, atunci când am introdus pachetul de servicii de bază care, alături de pachetul de urgenţă, constituie serviciile pe care FNUASS, alături de alocările MS pentru serviciul de urgenţă, le decontează. Evident, aceste pachete trebuie redimensionate, pentru că atunci când au fost introduse au fost, într-adevăr, destul de generoase, acoperind şi o parte dintre serviciile care pot face obiectul unor asigurări complementare.
Mai mult, există şi în momentul de faţă o multitudine de servici care pot fi avute în vedere în construcţia acestui pachet complementar. Ideea de bază prin introducerea pachetului complementar este de închidere a întregului lanţ de servicii pe care noi, ca şi ţară, trebuie să le putem asigura. Inclusiv pentru a stopa această migraţie, și a medicilor, dar și a pacienţilor.
Turismul medical, posibilă relansare
Cum adică “se închide lanţul”? Și cum putem obține efectul ca pacienții să nu mai plece? Pentru că asiguratorii vor avea legături și cu clinici din afară, poate cele din România nu sunt la fel de competitive şi, ca urmare, vor pleca și mai mulţi.
Demersul pe care noi îl facem acum – de construcţie a pachetului complementar şi suplimentar – este susţinut financiar de Banca Mondială prin împrumutul acordat privind reforma în domeniul sănătăţii. Prin acest proiect, “Îmbunătătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar”, urmează să contractăm serviciile unui consultant care să dimensioneze pachetele de servicii complementare şi suplimentare din România, concomitent cu o redimensionare a pachetului de servicii de bază.
Avantajul major pe care îl avem de aici este că bugetul FNUASS va putea fi folosit pentru a se deconta, din economiile realizate, mai multe servicii, sau pentru a deconta serviciile la adevărata lor valoare. Există situaţii – cunoscute – în care nivelul plăţii efectuate de CNAS către furnizori este inferior costurilor reale realizate.
Vorbind de asigurări complementare şi suplimentare, deductibilitatea de 800 de euro se referă la ambele tipuri? Și poate ar fi bine să punctăm diferențele dintre ele.
Deductibilitatea se referă la ambele tipuri de asigurări – aici nu trebuie să reinventăm nimic, există echivalent la care ne putem raporta în alte state europene. Pachetul de asigurări complementare, atât în viziunea noastră cât şi internaţională, trebuie să aibă capacitatea de a completa ceea ce statul oferă prin pachetul de servicii de bază, iar pachetul suplimentar de servicii poate face obiectul unor servicii care prin definiţie înseamnă un nivel de lux sau un beneficiu sporit pe care asiguratul şi-l doreşte, de exemplu, în cazul spitalizării. Mă refer, de exemplu, la medicina dentară, unde te poţi asigura pentru a beneficia de un tratament superior.
În Germania pacientul plătește în plus ca să fie consultat de un anumit profesor. Pachetul de bază îi asigură pacientului consultaţia la un medic specialist, dar dacă vrea să fie consultat de un profesor, pe care să și-l aleagă, trebuie să plătească în plus.
Da, poate face obiectul asigurărilor complementare. Principiul este că asigurările de bază trebuie să-ţi asigure accesul nerestricţionat la serviciile de care ai nevoie pentru a-ţi asigura starea de sănătate, iar pachetele complementare și suplimentare trebuie să-ţi asigure susţinerea confortului şi accelerarea demersului în vederea recâștigării stării de sănătate.
Piața, de zece ori mai mare în patru ani
La acest moment, se estimează că piaţa de asigurări private de sănătate e la 10 milioane de euro.
Piaţa asigurărilor private de sănătate, evaluată de mine în 2012, era undeva între 8 – 10 milioane de euro, şi era semnificativ peste acest nivel pentru abonamentele medicale.
Există şi aici o discuţie, pentru că abonamentele sunt un semn al unei pieţe încă subdezvoltate. Se vor transforma către zona de asigurări?
Problema abonamentelor medicale e că dublează servicii care oricum erau oferite în zona serviciilor de bază. De aici şi aceste stimulente care să ducă la creşterea pieţei, care practic garantează că există o relaţie între furnizor şi beneficiar, dar care este intermediată de un asigurator, care şi plăteşte, dar şi garantează şi supervizează! În momentul de faţă, apariţia unor asiguratori privaţi va veni în susţinerea Casei şi a noastră, pentru că vor împărţi practic sumele pe care urmează să le deconteze unui furnizor de servicii, şi evident că vor avea capacitatea de a le monitoriza îndeaproape, astfel încât ne vom asigura că serviciul a fost într-adevăr prestat şi a fost de calitatea pe care cu toţii ne-o dorim.
Deci vorbim și de o creştere a calităţii?
Un efect va fi creşterea calităţii, prin această monitorizare pe care asiguratorul o va face. Creşterea calităţii este, evident, un avantaj, la care se adaugă şi creşterea competitivităţii.
La cât vedeți piața, ca şi potenţial de creștere?
Raportându-mă la studiul făcut de cei de la UNSAR, se estimează că o majorare a plafonului de deductibilitate va avea două efecte paralele: creșterea numărului de asiguraţi şi a valorii medii a primei. Practic, piaţa asigurărilor voluntare va atrage noi asiguraţi, iar amploarea beneficiilor oferite va creşte. Există o simulare făcută pentru următorii patru ani: de la 265.000, numărul poliţelor în momentul de faţă – care însă consider că nu sunt poliţe reale, pentru că nu acoperă servicii reale – se estimează că în următorii patru ani se va ajunge la aproape 2 milioane poliţe, cu o valoare medie a primei de 160 de euro pe an. Însă, țin să precizez că simularea a fost făcută pentru o deductibilitate de 800 de euro. Estimarea arăta că în 4 ani, fără nicio măsură suplimentară luată, piața putea ajunge la 350.000 de polițe.
Este mult, este puţin? Vă întreb pentru că și în alte state, de exemplu în Franţa, nivelul asigurărilor private de sănătate este destul de mic – 2 – 3%.
Este un punct de plecare. Nivelul de 800 de euro, 400 cu 400, este nivelul maxim care poate fi deductibil fiscal. Nimeni nu e constrâns să se raporteze doar la acest nivel. În măsura în care există pacienţi care doresc să-şi crească poliţa peste acest nivel, vor duce inclusiv la o creştere, mai departe, a pieţei. Mai mult decât atât, când vorbim de sume efective, 100 de euro poate însemna puţin când ne raportăm la alte state europene, dar altceva dacă ne raportăm la nivelul pieţei din România. Poliţele vor fi dimensionate astfel încât, de cuantumul de care se asigură, pacientul poate efectiv să beneficieze de serviciile medicale incluse în poliţă; raportat şi la nivelul relativ scăzut al costurilor intervenţiilor medicale din România.
Consultant internațional pentru construcția noilor pachete
Care sunt acum următorii paşi? Asiguratorii îşi fac calculele, dimensionează?
La nivelul Ministerului Sănătăţii este constituit deja un grup tehnic de lucru din care fac parte membri mai multor instituții, dar și ai asiguratorilor, şi care are ca obiect de activitate ca în cel mai scurt timp, pe perioada verii, să colectăm și să centralizăm toate datele disponibile, astfel încât să putem să enunţăm o solicitare pentru a contracta serviciile unui consultant internaţional, care să ne asiste în dimensionarea pachetelor suplimentar și complementar, concomitent cu o redimensionare a pachetului de servicii de bază.
Putem spune că această măsură este începutul unei “revoluţii” în arhitectura sistemului de finanțare în sănătate? Poate nu chiar acum, ci în viitor.
Domeniul sănătăţii este un domeniu în care rezultatele se văd în timp, iar acesta este, evident, un punct de plecare în ceea ce va fi, în viitor, pachetul de asigurări complementare şi, respectiv, suplimentare.
Cum vedeţi competiţia stat / privat, în acest context, cum se schimbă raporturile în aceste condiţii? Va exista, probabil, o mai mare rigurozitate în cheltuirea fondurilor…
Prin prezența unor asiguratori privați va exista un control mult mai riguros al serviciilor prestate. Dar, mai departe, o creştere a asigurărilor înseamnă o creştere exponenţială a angajaţilor pe care firmele de asigurări îi au, a taxelor pe care le plătesc la stat, pe care le putem utiliza pentru creșterea bugetului de sănătate. Există beneficii multiple, chiar unele pe care nu le vedem în momentul de faţă. Competiția și competitivitatea în vederea creșterii calității sunt lucruri benefice, și toate spitalele din România, publice și private, trebuie să înțeleagă că aceste asigurări private de sănătate pot să constituie exact gura de oxigen de are aveau nevoie pentru a-și suplimenta veniturile de care beneficiau și până în prezent.
Ne vom apropia oare, cu acest sistem, de acel 6% din PIB care se cere ca alocare pentru sănătate?
Este ceea ce spuneam atunci când am făcut referire la soluţiile alternative de finanţare, evident că am susținut ideea creșterii alocaţiilor pentru sănătate. Am considerat întotdeauna că nu este important neapărat procentul alocat, cât suma efectivă, și cu atât e mai bine, cu cât provine din mai multe surse. Ne dorim o creştere a bugetului pe sănătate, dar care să fie sustenabilă și care să rezulte dintr-o creștere economică. Dar, pe lângă orice alocare pe care statul e dispus să o facă, trebuie valorificate la maxim toate resursele complementare pe care le-am identificat și le vom identifica și în viitor. Iar aceste asigurări private au un potenţial enorm de creştere a veniturilor pentru toți furnizorii, nu mă refer numai la spitale, pentru că aceste asigurări pot acoperi o largă gamă de servicii.
Cum se simte CNAS?
Casa ar trebui să se simtă cel mai bine, ar trebui să fie cât mai încântați. Casa este, alături de pacienţi, cel mai important beneficiar al demersului nostru. Indubitabil, dacă vorbim de redimensionarea pachetului de bază, ei vor avea mai mulți bani la dispoziţie pentru a putea aloca pentru decontarea mai multor servicii, sau pentru o creștere semnificativă a nivelului de plăți, mai apropiată de costurile pe care le au furnizorii.
În grupul tehnic discutați că recuperarea, sau operația pe creier, de exemplu, vor fi incluse în pachetul complementar?
Asta va face obiectul consultantului pe care vrem să îl contractăm. Discuțiile sunt mai mult tehnice, despre cum ar trebui să fie organizat sistemul și cum ar trebui să fie împărțirea echitabilă între pachetul de bază și cel al asigurărilor complementare și cum ar trebui să se completeze reciproc. Discuţiile sunt şi pe marginea așteptărilor noastre de la acest consultant. Există o listă de solicitări care vor face obiectul unui caiet de sarcini.
Există destul de multe companii care sunt specializate tocmai pe aceste servicii și care au capacitatea să analizeze și să vină cu propuneri și sugestii vizavi de evoluțiile pe care sistemul ar trebui să-l aibă.
Urmăriți și evoluțiile dintr-o anumită țară, exemple de bune practici?
Există mai multe exemple pe care le avem în vedere; noi vrem să găsim un model care să poată fi aplicat în țara noastră. Piaţa serviciilor complementare de sănătate este destul de bine conturată în Franța, chiar și în Slovenia, Croația, dar și în Belgia, Olanda, chiar Ungaria.
Dat fiind că se avansa suma de 650 de euro, ca și deductibilitate, putem spune că ceea ce ați obținut este peste aşteptări?
Am fost bucuros să constat susținerea pe care demersul meu a avut-o – era o susținere evidentă din partea mediului privat, este o susţinere și din partea pacienților, pentru că ei văd un adevărat câștig pentru că au posibilitatea să beneficieze de o asigurare de sănătate în locul plăților informale pe care le făceau. Beneficiarul contribuia, plătea, dar nu beneficia de servicii. Practic va însemna o împărțire a responsabilității în sistemul medical românesc. Casa va deconta în continuare serviciile din pachetul de bază, care vor acoperi întreaga parte de servicii necesare menținerii stării de sănătate, dar la asta trebuie să se adauge nivelul de confort pe care o parte a populației era dispusă să-l plătească și acum, dar o făcea ori informal, ori prin alți intermediari, ori prefera să se adreseze unor prestatori de servicii din străinătate. Am spus-o și altădată, problema mare a României nu a fost numai migrația personalului medical, ci și a pacienților,. Evident odată cu pacienții pleacă și banii care urmează să deconteze serviciile la care nici măcar nu avem acces pentru a ne asigura că într-adevăr pacienții au beneficiat de ele.
În acest context al prezenței asiguratorilor pe piața românească, există un foarte mare beneficiu în ceea ce privește turismul medical, și am avut mai multe discuții cu asiguratori din afară, în ideea de a garanta aducerea unui număr semnificativ de pacienți în România, care să beneficieze de servicii de calitate și la noi. Și care, evident, o fac de mult mai puțini bani decât ar fi însemnat în Germania, Austria sau în multe alte țări europene.
Tocmai de aceea consider că măsura e cu beneficii multiple, putem să le cuantificăm în urma unor discuții foarte ample și cu implicarea mai multor actori din sistem, care să vadă partea plină a paharului. Evident că dacă există piedici, riscuri, dacă există anumite elemente care trebuie avute în vedere ca demersul nostru să fie corect și în beneficiul tuturor, trebuie luate în considerare.
