Realocarea de fonduri europene în cadrul Programului Operațional Regional (POR) pentru proiecte în domeniul sănătății, în condițiile în care cererea de finanțare pentru acest domeniu a depășit cu mult alocările inițiale, ar putea îmbunătăţi rapid gradul de absorbţie al fondurilor. Practic, multe dintre proiectele aprobate de Autoritățile de Dezvoltare Regionale stau la coadă, în stand by, din lipsă de finanțare, în timp pe alte domenii banii alocați stau necheltuiți din lipsă de proiecte. Necesitatea realocării de fonduri europene pentru sănătate a fost subliniată încă din noiembrie 2010 la Conferința Tarus Media “Fonduri structurale pentru sănătate – oportunități și bune practici” de ministrul sănătății de atunci, Attila Cseke. S-a avansat chiar necesitatea inițierii unui Program Operațional separat pentru sănătate în viitorul exercițiu financiar european, 2013 – 2020.
O realocare de fonduri pentru sănătate ar îmbunătăți rapid rata absorbției de fonduri europene, spune prof. Vasile Pușcaș, un parametru pe care nu reușim să îl creștem în ciuda tuturor eforturilor de până acum. „Autoritățile române au acceptat să se realoce pe POR o sumă pentru proiectele medicale, în plus față de ceea ce a fost alocat inițial. Există multe proiecte depuse pe sănătate, este o cerere foarte mare de finanțare. Nu știu dacă prin această realocare se va acoperi cererea, dar este bine că autoritățile române au acceptat să facă propunerea de realocare către Comisia Europeană”, spune prof. Pușcaș. Cătălin Vătafu, şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Afacerilor Europene, a infirmat această informaţie. “Nu sunt din câte ştiu eu în vedere realocări pentru zona de sănătate, s-a stabilit că realocările vor viza reabilitarea termică a clădirilor, pentru creşterea eficienţei energetice”, a declarat Vătafu pentru Medica Academica. Pentru 2012 Guvernul a alocat prin proiectul de buget 6 miliarde de euro pentru decontarea sumelor cheltuite prin proiectele europene (n.red. guvernul plătește inițial sumele, care se decontează ulterior de către Comisia Europeană), propunându-și ca până la sfârșitul anului să ajungă la un grad de absorbție de 20%, de la 5-6% în momentul de față. Un avans de 15 puncte procentuale și o absorbție de 20% ar putea părea mică, însă obiectivul este foarte ambițios dacă îl privim din perspectiva vitezei cu care s-au mișcat lucrurile până acum.
„20% e puțin ca grad de absorbție pentru că suntem în anul al 6-lea, penultimul an al exercițiului bugetar, dar pentru Guvern e foarte mare. Ar trebui acum să funcționeze și administrația. Un argument pentru este faptul că în România investițiile străine directe sunt atât de mici încât singurele investiții care pot dinamiza economia sunt cele din fonduri europene”, spune Pușcaș. „Avantajul este că POR este un domeniu foarte absorbant, iar implementarea e rapidă, efectele se văd imediat. Realitatea este că, așa cum am menționat și anterior, pentru proiectele din sectorul medical s-a alocat de la început un procent prea mic”, a spus Pușcaș.
Există trei arii de investiţii posibile în sănătate: investiţii directe în infrastructură, e-Sănătate, educaţie şi training, în managementul calităţii și servicii de urgenţă etc., investiţii indirecte în sănătatea muncii, sănătate şi siguranţă, categorii sociale defavorizate, și investiţii care nu se adresează direct sectorului sănătăţii, dar care se răsfrâng asupra acestuia prin impactul economic și social generat. Pentru a putea finanța sănătatea cu ajutorul fondurilor europene România are nevoie de o corelare eficientă a celor trei arii, deoarece în 2007, când s-au decis alocările, ponderea investițiilor directe pentru sănătate în totalul fondurilor structurale nu reprezenta decât 0,8%. Pentru comparație, Ungaria a alocat investiţiilor directe pentru sănătate 5,4% din totalul fondurilor structurale. Un procent sub 1% a mai alocat doar Germania, un stat cu unul dintre cele mai performante sisteme de sănătate din Europa! În noiembrie 2010, în cadrul conferinței “Fonduri structurale pemtru sănătate – oportunități și bune practici”, organizate de Tarus Media, ministrul sănătății, Attila Cseke, anunța că sănătatea atrăsese până la acel moment finanțări europene de 100 de milioane de euro. Încă de atunci se simțea nevoia unei realocări de fonduri europene.
Suma totală a fondurilor europene la dispoziția României în exercițiul financiar european 2007 – 2013 se cifrează la 19,8 miliarde de euro, din care au fost consumți 1,2 miliarde euro. Suma rămasă de cheltuit este de 18,6 miliarde de euro. Pentru cheltuirea fondurilor europene se aplică regula n+2: toate cheltuielile angajate până la 31 decembrie 2011 pot fi cheltuite până la 31 decembrie 2013. Alocarea totală pentru Programul Operațional Regional pentru perioada 2007 – 2013 s-a cifrat la 4,4 miliarde de euro. Pentru investițiile în infrastructura medicală prin POR au fost disponibili 174 milioane de euro, în timp ce valoarea proiectelor depuse a fost dublă.
Conform priorităţilor semnalate de România prin Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, investiţiile in domeniu trebuie să fie direcţionate spre infrastructura medicală, programe de e-Sănătate, programe speciale pentru pacienţi, asistenţa medicală pentru persoanele cu nevoi speciale, asistenţa medicală de urgenţă, procesele de screening, prevenirea bolilor, educaţia personalului medical etc. Este recomandabil ca aceste acţiuni să aibă o acoperire regională, care să ţintească reducerea disparităţilor regionale (identificate in strategiile de dezvoltare regională), precum şi a disparităţilor dintre urban şi rural.
