Dubla criză care afectează statele Uniunii Europene, cea economico-financiară pe termen scurt şi cea demografică pe termen lung, obligă statele membre la reconfigurarea a două sisteme care îşi bazează finanţarea, în principal, pe contribuţiile angajaţilor şi angajatorilor la fondurile de asigurări sociale: sistemul de pensii şi cel de asistenţă medicală. >>>
Sistemul de sănătate românesc continuă să se bazeze, ca principală metodă de intervenţie, pe asistenţa spitalicească, România înregistrând în continuare una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, sistemul sanitar răspunde în continuare ineficient problemelor majore de sănătate ale populaţiei, modelul actual punând accentul pe asistenţa curativă şi preponderent pe cea spitalicească, în defavoarea celei ambulatorii şi de asistenţă primară. Sectorul spitalicesc din România consumă în mod constant aproximativ 50% din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
Bazându-se aceste argumente, în anul 2009, în cadrul pachetului financiar agreat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu UE, Banca Mondială s-a angajat să ofere asistenţă financiară României prin susţinerea politicilor de dezvoltare, condiţionând finanţarea acestora de reforma cheltuielilor sectoriale, unde a fost inclusă, ca prioritate, restructurarea şi raţionalizarea spitalelor.
Intenţia de reprofilare a 67 dintre spitale în unităţi de asistenţă medico-socială a fost un pas important în implementarea actualei reforme. Rezistenţa la schimbare este, însă, extraordinară, dovadă şi faptul că doar şapte dintre aceste spitale s-au înscris în programul de asistenţă socială nou creat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu restul spitalelor, deoarece acestea şi-au pierdut dreptul de a mai încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate începând cu 1 aprilie a.c.
Sigur, această situaţie putea fi evitată dacă acţiunea de reprofilare ar fi avut loc înainte de procesul de descentralizare, respectiv înainte ca aceste spitale să fie preluate de autorităţile publice locale. Este de aşteptat ca în perioada imediat următoare să se înregistreze un val de acţiuni în instanţă ale autorităților publice locale, care vor contesta atât hotărârea de a transforma spitalele în cămine de bătrâni, cât şi pe cea ca instituțiile pe care le au în proprietate să nu mai fie finanțate din FNUASS.
Trebuie ţinut sub observaţie ceea ce se va întâmpla cu populaţia din mediul rural, reprezentată de pacienţii tradiţionali ai spitalelor tocmai reprofilate, deoarece există mari diferenţe în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale de bază nu numai între diferite regiuni ale ţării, cât, mai ales, între diferite grupuri populaţionale, impactul putând fi unul negativ asupra grupurilor vulnerabile.
Reforma cheltuielilor sectoriale în ceea ce priveşte sistemul de asistenţă medicală, conform acordului încheiat cu FMI, prevede şi reducerea progresivă a numărului de paturi de spital, conform Planului naţional de paturi aprobat, aşa cum este specificat, de altfel, şi în Scrisoarea de Intenţie a autorităţilor române către FMI, din data de 10 martie a.c.
În UE, reducerea progresivă a numărului de paturi de spital pe cap de locuitor a fost asociată cu o reducere a duratei medii de spitalizare (DMS) pentru pacienţii cu afecţiuni acute, DMS fiind considerată un indicator de eficienţă. Simplu: un “sejur” mai scurt în spital scade costul de spitalizare. Cu toate acestea, este esenţial să ne asigurăm că sejururile scurte nu au un efect negativ asupra rezultatelor privind sănătatea şi calitatea îngrijirilor. În cazul în care se întâmplă acest lucru, rata de readmisie va creşte şi costurile per episod vor creşte, de asemenea.
Concluzionând, putem spune că implementarea reformelor are, întotdeauna, şi efecte adverse. Esenţial este ca eventualele derapaje să fie sesizate la timp şi să fie remediate înainte ca acestea să se întoarcă împotriva reformei propriu-zise şi, mai ales, înainte ca acestea să producă victime. <<<
7 spitale din cele 67 propuse pentru a fi transformate în cămine de bătrâni s-au înscris în programul de asistență socială
