Cea de-a 16-a ediție a Conferinței Anuale de Aterotromboză a dezbătut relația dintre diabetul zaharat și ateroscleroză, într-o colaborare interdisciplinară între Societatea Română de Cardiologie, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Academia de Științe Medicale, secția de Medicină Internă.
La eveniment au participat aproximativ 2.000 de specialiști din țară, dar și de la nivel internațional – medici cardiologi, diabetologi, interniști, neurologi, pediatri, diabetologi, nefrologi și medici de familie au susținut prezentări și au discutat despre strategiile de gestionare ale diabetului zaharat și modalitățile de prevenire a evenimentelor aterotrombotice.
”România continuă să se afle pe harta țărilor cu mortalitate ridicată de cauză cardiovasculară, respectiv circa 60% din mortalitatea generală este încă produsă de bolile vasculare. Aterogeneza este un proces dinamic, în care intervin multipli factori de risc, printre care și diabetul zaharat. Ceea ce ne propunem la această conferință este să creștem accesul la noutățile din domeniu și la actualizările ghidurilor din practica medicală pentru cât mai mulți colegi. Este un cadru științific în care transferul de expertiză se va face prin intermediul a 12 conferințe, 3 prezentări de cazuri și 3 dezbateri libere care cercetează relația dintre apariția, dezvoltarea și regresia aterosclerozei și aterotrombozei și factorii majori de risc (cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemiile, obezitatea)”, a spus prof. Dr. Eduard Apetrei, Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale şi al Societăţii Române de Cardiologie, coordonator științific al evenimentului.
Diabetul zaharat este un factor de risc major pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare și accelerează evoluția procesului de ateroscleroză. Pacienții cu diabet zaharat de tip 2 au în număr de două ori mai mare afectare coronariană, iar mortalitatea prin cardiopatie ischemică și accident vascular cerebral este de 2-4 ori mai mare față de persoanele fără diabet zaharat. Aproximativ două treimi din decesele survenite la bolnavii cu diabet zaharat tip 2 au drept cauză afectarea cardiovasculară.
Strategii de gestionare a diabetului zaharat
”În ultimii ani, strategiile de gestionare a diabetului zaharat s-au mutat de la tratamentul hiperglicemiei la tratamentul multifactorial, prin identificarea și tratarea factorilor de risc cardiovascular. Tocmai de aceea este binevenită abordarea interdisciplinară. De mulți ani, între cardiologi și diabetologi s-a consolidat o alianță virtuală bazată pe multitudinea cazurilor de pacienți cu nevoi din ambele arii de expertiză, alianță ce se reflectă și în extinsa agendă științifică de azi.”, a explicat Prof. Dr. Nicolae Hâncu, Membru de Onoare al Academiei Române, Preşedinte de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și coordonator științific al evenimentului.
Prevenție = controlul factorilor de risc
Un alt subiect dezbătut în cadrul conferinței a fost prevenirea evenimentelor aterotrombotice. ”Deși riscul dezvoltării aterotrombozei este determinat de elemente precum predispoziția genetică sau vârsta și stilul de viață are o influență mare. Prevenirea evenimentelor aterotrombotice și reducerea riscului cardiovascular pot fi realizate prin controlul factorilor de risc: renunțarea la fumat, adoptarea unui stil alimentar echilibrat și menținerea unui nivel optim de greutate, disciplină în practicarea de exerciții fizice. Desigur că sunt importante și controlul tensiunii arteriale și al diabetului zaharat, printr-un tratament medicamentos corect”, a avertizat Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, Președintele Societății Române de Cardiologie.
Alte teme abordate în cadrul evenimentului au fost: ateroscleroza subclinică (diagnostic și prevenție), tratamentul pacienților cu localizări multiple ale aterosclerozei, diagnosticul și tratamentul dislipidemiei familiale, locul inhibitorilor de PCSK9 în tratamentul dislipidemiilor.
Ateroscleroza este o afecțiune care se dezvoltă în timp prin depunerea de lipide (LDL colesterol) în pereții arterelor însoțită de multiple modificări dintre care inflamația are un rol important, consecința fiind apariția plăcilor de aterom. Acestea reprezintă cauza rigidizării pereților și îngustării lumenului arterelor (arterele coronare, carotide, periferice). Fisurarea sau ruperea unei astfel de plăci poate duce la formarea unui cheag de sânge, cu îngustarea sau chiar blocarea rapidă a vasului respectiv, cu apariția, în funcție de localizare, a infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral, trombozei periferice sau morții subite.
