Primele repere stabilite la nivel global pentru evaluarea funcției pulmonare pe tot parcursul vieții au fost prezentate recent, în cadrul Congresului anual al Societății Europene privind Afecțiunile Respiratorii din Viena. Schemele privind dezvoltarea plămânilor îi vor ajuta pe profesioniștii din domeniul medical să înțeleagă mai bine progresia afecțiunilor de plamani.
Modalitatea curentă de evaluare a funcției pulmonare sunt testele de spirometrie, însă pana in prezent nu au existat repere la nivel global pentru interpretarea acestor rezultate, astfel încât “citirea” lor de către medici varia foarte mult. Peste tot în lume medicii au folosit scheme diferite pentru a interpreta rezultatele, astfel încât într-o clinică acestea puteau fi interpretate ca anormale, iar în alta ca normale; de asemenea, atunci când adolescenții treceau la o clinică pentru adulți, nivelul funcției pulmonare părea să scadă dramatic, însă doar din cauza interpretării diferite. Erori similare pot apărea dacă detalii precum etnia și structura corpului sau statura nu sunt luate în considerare.
Cercetarea internațională “Global Lung Function” a adunat date de la aproape 75.000 de nefumători sănătoși cu vârste între 3 și 95 de ani și a generat scheme multi-etnice valabile pentru toate vârstele cu privire la creșterea plămânilor. Anterior, schemele erau aplicabile doar pacienților albi,cu descendență europeană. În schimb, cele noi includ și populația neagră, precum și cei de origine orientală/chineză și cei cu origine etnică mixtă.
“Interpretarea corectă a rezultatelor spirometriilor la pacienții foarte tineri ne va ajuta să identificăm copiii care au mai multe șanse să își îmbunătățească starea de sănătate în urma tratamentului și să evităm să prescriem medicamente celor care nu au nevoie de ele. De asemenea, la nivelul populației în vârstă, este esențial să distingem impactul îmbătrânirii normale de o boală de plămâni care ar necesita tratament pentru a-i ajuta pe bătrâni să își păstreze independența și să se bucure de o calitate a vieții ridicată. Pe de altă parte, sperăm că aceste repere vor ajuta testărilor spirometrice să devină o normă. Mulți oameni sunt conștienți că au nevoie de un EKG pentru a-și testa inima, însă nu mulți au auzit de spirometrie. Odată ce am făcut acest pas către evaluări mai clare, sperăm să ajutăm oamenii să conștientizeze importanța spirometriei și să îi încurajăm să facă acest test dacă sesizează că ar putea avea o problemă la plămâni”, a spus Janet Stocks, autorul principal al cercetării, din cadrul University College London.
Studiul a fost prezentat la închiderea campaniei dedicate Zilei Spirometriei (27 iunie) în cadrul căreia peste 100.000 de spirometrii au fost realizate în peste 65 de țări. Noile scheme vor oferi posibilitatea unor analize mai precise a rezultatelor viitoarelor Zile ale Spirometriei și a comparațiilor între țări.
