Implementarea sistemului de prescripţie electronică va demara în luna iunie, iar distribuţia cardului de asigurat va începe din luna august şi se va face cu ajutorul medicilor de familie, a anunţat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă. 2013 va fi anul implementării Dosarului Electronic de Sănătate, iar cele trei elemente, care se adaugă renumitului Sistem Informaţional Unic Integrat – SIUI, vor forma o entitate nouă, cu un nume nou: PIAS – Platforma Integrată de Asigurări de Sănătate.
Preşedintele CNAS a menţionat că toate aceste proiecte vor contribui la reducerea fraudelor din sistem, pe care le-a estimat la 200 – 300 de milioane de euro, sumă pe care a apreciat-o ca fiind „de bun simţ”, raportat la suma de aproape 5 miliarde de euro pe care o gestionează CNAS. „Orice sistem are o fraudă de 2 – 3%, poate 5%”, a punctat Duţă, adăugând că o estimare mai exactă a nivelului fraudelor va fi făcută publică în perioada următoare, în urma concluziilor unei analize derulată de un organism european specializat.
Pentru a încuraja medicii să treacă la reţeta electronică este posibilă întroducerea unor „stimulente” pe o perioadă determinată, au punctat oficialii CNAS. Un alt punct nevralgic este reprezentat de achiziţia cititoarelor de carduri, al căror cost ar trebui preluat de stat, consideră reprezentanta medicilor de familie, Doina Mihăilă.
Pentru modelarea sistemului oficialii CNAS au anunţat că vor urmări distribuirea cardului de asigurat cu prioritate într-un judeţ pilot care urmează să fie ales.
În ceea ce priveşte medicamentele, Lucian Duţă a menţionat că ponderea cheltuielilor cu medicamentele în bugetul CNAS este de 33%, în timp ce în Europa nivelul nu depăşeşte 25%. „Dacă până în 2008, populaţia avea acces limitat la medicamente, în 2009 plafoanele au fost eliminate, dar CNAS a înregistrat arierate importante. În 2011, am reuşit să obţinem un rezultat foarte important: stabilitatea financiară a sistemului, respectiv acces integral la medicamentele necesare, fără arierate. Am reuşit acest lucru prin introducerea taxei de clawback”, a explicat preşedintele CNAS. Duţă a promis că în perioada următoare consumul cu medicamentele nu va mai creşte, însă va fi obţinut un acces mai bun printr-un management mai bun al fondurilor: „Urmărim o creştere moderată a consumului de medicamente şi alocarea de resurse suplimentare pentru servicii – pentru medicii de familie, medicii specialişti şi spitale. Taxa de clawback este unul dintre instrumentele prin care putem regla acest raport”. Oficialul CNAS a subliniat că remodelarea listelor de medicamente compensate şi gratuite este „un pas firesc şi obligatoriu” după introducerea preţului de referinţă. „Studiul realizat de experţii NICE, finanţat de Banca Mondială, a propus o metodologie de lucru şi a identificat câteva puncte sensibile. Eliberarea unor resurse financiare folosind metodologia propusă permite introducerea de medicamente noi. Astfel, această măsură îmbunătăţeşte accesul la medicamente, menţinând echilibrul bugetar”.
CNAS gestionează un buget de 5 miliarde euro, banii asiguraţilor, prin care acoperă serviciile medicale esenţiale necesare populaţiei. Fondurile au crescut de la 10 miliarde lei în 2006 la aproximativ 20 miliarde lei în 2011. Eliminarea arieratelor în sistemul sanitar a fost una dintre condiţiile impuse de FMI pentru a ne acorda sprijinul financiar necesar.
Conform statisticii CNAS, accesul populaţiei la servicii s-a îmbunătăţit semnificativ, în condiţiile în care, în perioada 2009-2011, numărul de servicii raportate de medicii de familie s-a dublat, ca şi cel al pacienţilor trataţi în spitale.
