Rezultatele negative ale cercetărilor ar trebui să fie făcute publice pentru ca și alte grupuri de cercetători să învețe și să nu le repete, a spus dr. Otmar Kloiber, secretar general al Asociaţiei Medicale Mondiale (WMA), prezent la Conferinţa Internaţională „Transparenţă în medicină”, organizată de Colegiul Medicilor la sfârșitul lunii octombrie. Acesta a subliniat că relaţia între industria farmaceutică şi medici este “sub lupă”, în special acum, și orice tip de corupție, de la manipularea datelor ştiinţifice în studiile clinice la falsificarea unor studii, nu poate fi tolerată. De asemenea, sponsorizările la conferinţe ar trebui limitate şi nu trebuie să existe plăţi directe decât în limita legislaţiei ţării respective. Potrivit lui Kloiber, soluția nu e interzicerea relaţiei medic – industrie, ci stabilirea unor linii directoare. „Într-o epocă în care medicina este influenţată de noi forţe, cum ar fi standardizarea, raţionalizarea resurselor şi influenţa marilor corporaţii, transparenţa se constituie ca un mijloc de a proteja relaţia autentică între medic şi pacient, protejând medicul de acuzaţii nejustificate şi pacientul de interese mercantile”, a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România. Asociaţia Medicală Mondială a adoptat o declaraţie privind relaţia dintre medici şi companii farmaceutice încă din 2004, care a fost amendată la sfârşitul anului trecut. În România, potrivit Codului de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor, medicul nu poate face reclamă unor medicamente sau bunuri medicale de consum, și nu poate face promova tratamente insuficient probate fără a sublinia rezervele ce se impun. De asemenea, este contrară eticii înţelegerea dintre doi medici, între medic şi farmacist sau între medic şi un cadru auxiliar pentru obţinerea unor avantaje materiale. (D.B.) <<<
