De la începutul anului, în cadrul Centrului de Chirurgie şi Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni au fost realizate 53 de transplanturi, indicând cea mai mare creştere a numărului de transplanturi dintre toate ţările europene. Dacă ritmul se va menţine, anul acesta, în România, se vor realiza peste o sută de transplanturi hepatice, a afirmat Prof. Dr. Irinel Popescu, medicul chirurg care a realizat primul transplant de ficat din ţară, cu ocazia evenimentului care a marcat Ziua Naţională a Transplantului şi încheierea proiectului „Specializare pentru performantă, eficacitate şi răspuns în domeniul transplantului de organe – S.P.E.R., cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în oameni!”.
„Anul acesta avem cel mai mare număr de donatori înregistrat vreodată în România, în special datorită creşterii numărului donatorilor în moarte cerebrală. Aproape ne-am oprit cu transplanturile realizate cu ajutorul donatorilor vii. Creşterea numărului donatorilor ne apropie de statisticile ţărilor europene, iar România a devenit un exemplu pozitiv. Dacă până acum eram invidios pe colegii din Croatia care realizau 99 de transplanturi hepatice pe an, obiectiv care pentru noi părea greu de atins, iată că în 2013 vom depăşi o sută de astfel de operaţii dacă vom continua în acest ritm”, a spus Prof. Dr. Irinel Popescu, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, manager de proiect S.P.E.R. – Fundaţia „Dan Setlacec”. Pe parcursul ultimelor cinci luni s-au înregistrat doar două decese ale pacienţilor aflaţi pe lista de aşteptare pentru transplant, foarte puţin comparativ cu raţă de 40% a mortalităţii din anii trecuţi, a explicat dr. Victor Zota, preşedinte al Fundaţiei pentru Transplant (partener al proiectului S.P.E.R.) şi Coordonator Naţional al Agenţiei Naţionale de Transplant. „Activitatea de transplant a fost relansată cu implicarea spitalelor din Deva, Tulcea, Braila, Constanţa, Craiova, a Spitalului Municipal Bucuresti şi Spitalului Elias. Este meritul muncii coordonatorilor de transplant din ţară şi a AŢI-stilor. Finanţarea programului este deficitară, dar am promisiuni că, la rectificarea bugetară, lucrurile vor intra pe un făgaş normal”, a spus dr. Zota.
Colaborare România-Republica Moldova în domeniul transplantului
Anul acesta a fost realizat şi primul transplant hepatic din Republică Moldova, ca urmare a colaborării dintre medicii basarabeni şi echipa Prof. Dr. Irinel Popescu, a menţionat Prof. Dr. Vadim Hotineanu, conducătorul specialiştilor care au realizat intervenţia. „Obţinerea acordului familiei pentru prelevarea de organe de la un donator aflat în moarte cerebrală este un subiect sensibil în Republica Moldova, aşadar ne-am concentrat pe donatori vii. Primii pacienţi pe care s-a realizat intervenţia au fost o mama şi fiul sau, în vârsta de 53, respectiv 27 de ani pentru care evoluţia post-operatorie a fost bună, ambii reluandu-şi activităţile normale. În prezent, analizăm următoarele cupluri compatibile pentru realizarea transplantului hepatic. O problemă o reprezintă finanţarea, iar asumarea de către Guvern a programului de transplant ar putea fi o soluţie”, a spus Prof. Dr. Hotineanu care a subliniat că apreciază susţinerea „frăţească” primită din partea prof. Dr. Irinel Popescu, prin intermediul căruia două echipe de specialişti au fost pregătiţi în Centrul de Chirurgie din cadrul Spitalului Fundeni.
Opt inimi irosite pe an
O problemă nerezolvată în domeniul acestui tip de chirurgie o reprezintă transplantul cardiac, activitate care a fost dezorganizată în România prin desfiinţarea Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant de la Tg. Mures, unde s-au realizat 50 de transplanturi în 13 ani, a menţionat Prof. Dr. Radu Deac, medicul chirurg care a realizat primul transplant de inimă din România. „Înainte de desfiinţarea Institutului, s-au realizat între 7 şi 10 transplanturi cardiace pe an. Ar fi fost normal ca şi acest număr să crească, însă activitatea s-a oprit cu desfiinţarea institutului. Pe listele de aşteptare se află aproximativ 30 de pacienţi în Bucuresti şi 40 în Tg. Mures. Dacă cele 7-8 inimi eligibile pe care sistemul le putea oferi anual Centrului de Chirurgie au fost irosite, o parte dintre aceşti pacienţi au decedat. Sper că înţelepciunea va prevala şi că vom relua această activitate. Este păcat să nu folosim ştiinţa chirurgiei şi să nu apelăm la transplant care este o metodă terapeutică valabilă”, a spus prof. Dr. Radu Deac, adăugând că aparatură există, însă pregătirea profesională a specialiştilor este cheia realizării transplanturilor. Mulţi dintre specialiştii necesari în cadrul unei operaţii atât de complexe au plecat din Tg. Mures în alte centre din ţară sau în străinătate.
70 de transplanturi renale la Cluj-Napoca
Anul acesta, la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca au fost realizate peste 70 de transplanturi renale, a spus Prof. Dr. Mihai Lucan, iniţiatorul programului de transplant renal. „Pacienţii au început să vadă în transplant o alternativă viabilă, au început să creadă în transplant că într-o metodă terapeutică de succes, nu doar una care onorifică echipa medicală. Transplantul nu este un lux, ci o necesitate absolută. Anul acesta am primit un sfert din fondurile de anul trecut şi am făcut de două ori mai mult”, a afirmat Prof. Dr. Lucan.
În încheiere, Prof. Dr. Irinel Popescu a subliniat că evenimentul Ziua Transplantului este dedicat în special pacienţilor transplantaţi al căror număr creste, salutând şi prezenţa Prof. Dr. Francis L. Delmonico, promotorul donării de organe în Europa de Sud-Est, profesor şi doctor în ştiinţe medicale al Clinicii de Chirurgie a Harvard Medical School din cadrul Massachusetts General Hospital, precum şi a dr. Mirel Busic, preşedintele proiectului South-East European Health Network pe probleme de transplant, coordonator Naţional de Transplant al Croatiei.
Transplantul în România
În România s-au realizat peste 2.500 de transplanturi renale (în centrele universitare Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi, Constanţa şi Oradea), peste 350 de transplanturi hepatice în Institutul Clinic Fundeni, peste 500 de transplanturi medulare, peste 50 de transplanturi cardiace, precum şi câteva mii de transplanturi tisulare. După înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, s-a înregistrat o creştere constantă, cu 25-30% anual, a numărului de proceduri de transplant de organe şi ţesuturi efectuate.
Proiectul S.P.E.R.
Proiectul în domeniul transplantului de organe a început pe 1 septembrie 2010 şi este implementat de Fundaţia „Dan Setlacec” din Bucuresti, împreună cu partenerii săi Fundaţia pentru Transplant din Bucuresti, UMF „Victor Babes” Timisoara, Spitalul Clinic de Urgenţă din Constanţa, Institutul de Virusologie „Stefan S. Nicolau” din Bucuresti, Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj şi UMF Craiova. Obiectivul sau prinicipal este crearea unui sistem de formare profesională specializată pentru creşterea nivelului de competenţa şi îmbunătăţirea personalului medical din domeniul transplantului, bazat pe o abordare interdisciplinară şi tehnici de instruire combinate – e-learning şi formare faţă în faţă.
