România, pe harta protocoalelor în bolile respiratorii

Departamentul de Medicina Respiratorie din cadrul Spitalului Universitar Lewisham, Londra şi Societatea Română de Pneumologie au reunit, în luna octombrie, în localitatea Vama, lângă Suceava, specialişti în medicina respiratorie din ţară şi din Marea Britanie. Aceştia au dezbătut problematica protocoalelor în medicina respiratorie, un subiect important al oricarui sistem de sănătate.

În România, protocoalele şi ghidurile terapeutice pentru bolile respiratorii sunt realizate de Societatea Română de Pneumologie. În prezent, există două ghiduri, de tuberculoză şi de consiliere a fumătorului şi încă două protocoale, editate în 2009, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii: unul dedicat astmului bronșic (o actualizare a ghidului GAMA) şi unul de BPOC.

Deşi în România nu există date statistice concludente privind prevalenţa acestor afecţiuni pulmonare, rata mortalităţii este extrem de ridicată. “Protocoalele statuează treptele de severitate ale bolilor şi fac raportarea medicaţiei la aceste grade. Ele indică medicului de familie când trebuie să se adreseze specialistului”, a explicat prof. dr. Florin Mihălţan, președintele Societăţii de Pneumologie. Prin complianţa la protocoale, bugetele sunt mult mai bine gestionate. Costurile cele mai ridicate se înregistrează la internările în cazul exacerbărilor. Dacă tratamentul BPOC-ului costă, în medie, 30 de euro, o exacerbare a maladiei şi o internare într-un serviciu de terapie intensivă costă până la 800‑900 euro.

Beneficii:

Pentru pacienţi, avantajele sunt multiple: scad costurile personale, bolnavul poate identifica momentul în care maladia scapă din zona de control, în cazul astmului sau când BPOC-ul nu mai este stabil. În România, pensionarii cu BPOC şi venituri sub 700 lei beneficiază de medicaţie gratuită, iar aderenţa la tratament depinde şi de bugetele acoperite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Sistem englez

În Marea Britanie, un rol important în implementarea protocoalelor şi a ghidurilor terapeutice îl au asistentele medicale. Debbie Cook, asistentă specializată în boli respiratorii, Marea Britanie, a prezentat, în cadrul conferinţei de la Vama, traseul parcurs de un pacient cu BPOC în sistemul de sănătate englez . Acesta este evaluat permanent şi informat cu privire la medicaţie şi, mai ales, la evoluţia bolii.

Trei aspecte

Concluziile prezentatorilor au subliniat nevoia de ghiduri terapeutice în conturarea unor tratamente cât mai eficiente: “Avem nevoie de ghiduri, dar mare atenţie cum le înţelegem”, a declarat Tudor Toma, medic consultant, medicină respiratorie, Spitalul Universitar Lewisham, Londra. Principalul avantaj al unui protocol constă în standardizarea tratamentului. Sunt trei aspecte care trebuie avute în vedere în aplicarea unui protocol terapeutic: co-morbiditățile, vârsta pacientului şi adaptabilitatea. “BPOC diferă de la femei la bărbaţi, fiecare tehnică este eficientă dacă îţi alegi corect pacientul”, a declarat prof. Chris Corrigan, London.

Joseph Footitt, specialist din Marea Britanie, a subliniat faptul ca BPOC este “la modă” şi că încălzirea globală este un factor pentru dezvoltarea ei. Un grad Celsius înseamnă o creştere cu 1,3% a BPOC-urilor. Evenimentul a fost deschis de prof. dr. Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România: “Sper că această întâlnire să consolideze relaţiile profesionale din comunitatea medicală româno-britanică”, a declarat domnia sa, iar dr. Luminiţa Fătu, preşedintele Asociaţiei Române a Partenerilor Diplomatici a adăugat: “Prin organizarea acestui forum vă integraţi într-o arie mai extinsă de dialog între membrii celor doua naţiuni şi sunt mândră să fac parte din acest proiect”. Principalul avantaj al ghidului îl reprezintă standardadizarea tratamentului oferit”, a declarat prof. dr. Traian Mihăescu, editor British Medical Journal.ro. La eveniment au fost prezenţi peste 100 de specialişti în medicina respiratorie din România şi Marea Britanie, precum şi reprezentanţi ai mass media.