România s-a clasat pe locul 27 dintre cele 30 de ţări europene luate în considerare în cadrul Indexului European de Diabet din 2014, lansat de organizaţia suedeză de cercetare Health Consumer Powerhouse (HCP), în timpul celui de-al 50-lea Congres al Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) din Viena.
Majoritatea ţărilor cu venituri scăzute din UE se confruntă cu problema sănătăţii publice precare, însă România nu stă în niciun caz cel mai rău, a afirmat dr. Beatriz Cebolla, director al Indexului. România este diferită şi sub alt aspect, mai exact prin faptul că transmite date privind majoritatea indicilor de tratare a diabetului. Cifrele arată performanţe scăzute în tratamentul diabetului, însă această situaţie este de preferat celei în care nu s-ar transmite niciun fel de date, a spus aceasta.
România are nevoie de îmbunătăţirea monitorizării diabetului și de un mai bun acces la servicii, în condițiile în care, în prezent, echipamentul destinat managementului bolilor este aproape în întregime absent. Metformin, antidiabeticul eficient din punct de vedere al costurilor, este insuficient prescris, a spus dr. Cebolla.
Exemple de bună practică se întâlnesc în ţări ca Suedia, Ţările de Jos şi Danemarca, potrivit dr. Arne Bjornberg, director de cercetare la HCP Index, însă nici în cazul lor prevenirea nu dă cu adevărat rezultate, fapt îngrijorător în perspectivă.
Suedia se află pe primul loc al indexului, cu 936 din maximum 1.000 de puncte, urmată fiind de Ţările de Jos (922), Danemarca (863), Marea Britanie (812) şi Elveţia (799). Romania (551) este pe locul 27 între cele 30 de ţări (EU 28 plus Norvegia şi Elveţia).
Indexul- o continuare a Indexului european pentru diabet din 2008 – acoperă următoarele zone, folosind 28 de indici: Prevenire, Identificarea cazurilor, Sfera de aplicare şi acoperire a serviciilor, Accesul la tratament/asistenţă, Proceduri şi Rezultate.
