Românii se situează pe locul patru în Europa la consumul de antibiotice – peste 50% dintre participanţii la un studiu Gfk Healthcare (2011) urmau un tratament cu antibiotice și aproape jumătate au recurs la cel puțin două cure cu antibiotice în anul respectiv; un alt studiu, publicat în martie anul trecut în revista medicală “The Lancet”, plasează România pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice fără rețetă (situație aproape neschimbată în ultimul deceniu), arată date prezentate în cadrul conferinței „Să ne protejăm antibioticele!”, dedicate utilizării corecte a medicamentației în contextul multirezistentei bacteriene.
În ultimii ani, se constată un dezechilibru evident între numărul tot mai redus de noi clase de antibiotice introduse în uzul clinic și apariția tot mai frecventă a rezistenței bacteriene. Din cauza unei utilizării excesive și nu rareori eronate, în ultimii ani bacteriile rezistente la antibiotice s-au răspândit foate mult, a subliniat conf. dr. Gabriel Popescu, autorul Ghidului Angelescu de Terapie Antimicrobiană 2012, singura publicație din România care acoperă această tematică. Tratatamentul cu un antibiotic inactiv nu facilitează vindecarea infecției (care se produce eventual prin intervenția apărării antiinfecțioase – imunitatea pacientului), dar, în schimb, generează efecte adverse, selectează bacterii rezistente din flora microbiană a organismului uman și facilitează apariția de infecții cu altfel de germeni (de exemplu – diareea postantibiotică determinată de Clostridium difficile). Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente necesită o durată mai mare a îngrijirilor medicale (în special a spitalizării) utilizarea de antibiotice de rezervă, mai toxice și mai costisitoare, și pot determina o rată sporită a letalității prin respectiva infecție. În acest context, este necesar “să ne protejăm antibioticele”, optând pentru evitarea abuzului de antibiotice, pentru o prescriere rațională și eficientă a acestor medicamente și pentru administrarea lor conform prescripției, a explicat conf. dr. Gabriel Popescu.
La perpetuarea abuzului de antibiotice au o contribuție atât pacienții care solicită medicilor eliberarea de antibiotice, cât și medicii, la nivelul cărora apar deseori erori fie la nivelul diagnosticului, fie la prescrierea tipului de antibiotic sau a dozei și farmaciștii care recomandă și eliberează antibiotice fără rețetă, s-a afirmat în cadrul discuțiilor.
