Sistemul românesc de sănătate are nevoie de terapie intensivă, iar una dintre soluțiile pentru problemele sale sunt fondurile europene. Aceasta este concluzia la care au ajuns personalitățile din domeniul medical, specialiștii în fonduri europene, europarlamentari, reprezentanți ai asociațiilor din sistemul de sănătate și manageri de spitale și clinici prezenți la conferința „Fonduri structurale pentru sănătate – oportunități și bune practici”, organizată de compania Tarus Media. >>>
Evenimentul a fost deschis de Ministrul Sănătății, Attila Cseke, care a punctat ariile nevralgice din sistemul sanitar românesc al anului 2010, reprezentate de necesitatea continuării reformelor structurale și radicale, dar și de finanțarea insuficientă a acestui sistem. „În acest an s-au acutizat problemele cu care sistemul se confruntă de 20 de ani”, a spus Ministrul, adăugând că unul dintre obiectivele în ceea ce privește finanțarea a devenit necesitatea de a fi obținute fonduri structurale dedicate domeniului sănătății din România. „Trebuie început demersul de a include sănătatea printre programele strategice în Planul Național de Dezvoltare și în Cadrul Național Strategic de referință, iar pe baza acestei includeri trebuie să obținem un fond separat pe sănătate pentru finanțările europene acordate în perioada 2014-2010. Acesta va fi un succes al României”, a punctat Ministrul Sănătății.
Attila Cseke a adăugat că, deși mentalitatea la nivel european este de a considera sănătatea o problemă a fiecărei țări, din punctul de vedere al Domniei Sale, aceasta a început să depășească granițele naționale și ar trebui privită ca parte a unui proces amplu, european. „Fără a investi în infrastructura sanitară, fără a renova clădiri sau a construi spitale, șansa acestui sistem de a se ridica scade”, a spus Attila Cseke. Potrivit oficialului, sănătatea a atras până acum finanţări europene de 100 de milioane de euro.
Sănătatea – contributor, nu consumator
Prof. Vasile Pușcaș, fost Negociator-Şef al României cu Uniunea Europeană, a menționat că este nevoie ca din 2012 „să mergem spre o realocare, să profităm de fonduri realocate dinspre alte măsuri, dinspre alte Programe operaționale. Domeniul sănătăţii trebuie să intre în regulamentul instrumentelor structurale pentru perioada 2014-2020. În unele state europene se insistă pe acest segment şi este o şansă pentru viitor ca finanţarea să sporească”, a spus acesta. De asemenea, prof. Puşcaş a menționat faptul că în prezent sistemul sanitar este văzut ca o povară a bugetului, ca și consumator de finanțe, nu ca și contributor la dezvoltarea societății. „Criza ne va arăta că nu doar discuțiile despre competitivitatea globală sunt importante, şi că pentru a atinge un anumit nivel competitiv nu e suficient să ai capital comercial, ci şi uman”, a spus acesta.
Cu excepția Programului Opera-țional Regional (POR), finanțările disponibile sunt subutilizate și acesta este un semnal de îngrijorare, a declarat Ștefan Ciobanu, Director General al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). „Prin prisma experiențelor cu fondurile nerambursabile, experiență de 10-15 ani, s-au evidențiat anumite slăbiciuni: au lipsit strategii clare în domeniul sănătății, a existat o inconsecvență în implicarea Directivelor strategice, prioritizarea investițiilor a lăsat de dorit, sistemul de finanțare și coordonare în relația minister-autorități locale este prea complicat pentru ca finanțarea să poată fi utilizată în mod fluent, iar la nivelul capacității de implementare mai sunt încă multe de făcut”, a explicat Ciobanu, adăugând că dacă aceste carențe nu sunt îmbunătățite, există riscul de a afecta finanțările actuale, dar şi pe cele viitoare, cele pentru perioada 2014-2020. Acesta a menționat că, pentru Programul Operațional Regional, unde deficitul de finanțare este major, este posibilă o realocare a fondurilor europene chiar până la sfârșitul acestui an. Această decizie ar permite finanțarea mai multor proiecte de modernizare a spitalelor. Conform datelor prezentate de Ministrul Cseke, pentru investițiile în infrastructura medicală prin POR sunt disponibili 174 milioane de euro, pentru care au fost depuse 118 proiecte. Cele 31 de proiecte aprobate consumă deja 109 milioane de euro, astfel încât pentru cele 87 de proiecte rămase, dacă acestea vor fi eligibile, nu au mai rămas decât 65 de milioane de euro.
Competiţie europeană pentru pacienţi
România nu își poate permite reducerea cheltuielilor în sănătate, în condițiile în care la nivel intern sistemul este subfinanțat, a menționat Cristian Bușoi, europarlamentar, adăugând că procentele din PIB alocate sănătății ajung în anumite țări europene și până la 10%. „Reducerea importantă a bugetului sănătății ar fi foarte gravă, ar reprezenta un atentat serios la dreptul la îngrijiri medicale al oricărui cetățean. Avem nevoie de o mai bună cheltuire a banilor, de o sursă alternativă de finanțare, iar fondurile structurale presupun reguli stricte și cofinanțare, dar, pe lângă aceste constrângeri, reprezintă o oportunitate imensă în condițiile în care bugetul național pentru acest an este foarte scăzut și nu ne permite investiții în infrastructură”, a spus Bușoi.
Europarlamentarul a făcut trimitere la amendamentele pentru servicii medicale transfrontaliere votate la nivel european, astfel încât pacienții se vor putea trata în orice stat din UE și cere rambursarea până la nivelul la care serviciul ar fi costat în țara respectivă. „Vom asista la o competiție între sistemele de sănătate. În ultimii ani, un număr important de medici au plecat pentru condiții de viață mai bune. Există un risc ca mulți cetățeni români să decidă să meargă să se trateze în străinătate – o problemă foarte serioasă pentru sistemul de sănătate românesc”, a explicat Cristian Bușoi.
Majoritatea spitalelor din România nu au autorizație de funcționare, problemă care se perpetuează încă din perioada de preaderare, a punctat dr. Mircea Olteanu, prim vicepreședinte al Asociației Spitalelor din România, adăugând că nu se poate trece la acreditarea spitalelor dacă nu au o autorizație de funcționare. „Pentru a crește performanța sistemului, acesta trebuie restructurat; schimbările mici nu ajută. Aceasta implică adoptarea regulamentelor internaționale pe problema bunei guvernări a sistemului de sănătate. România are cea mai mare mortalitate infantilă din Europa. În fiecare an, mor câteva mii de copii care, dacă s-ar perfecționa sistemul, ar putea fi salvați”, a spus Mircea Olteanu.
59 de proiecte pentru microîntreprinderi
Gabriel Friptu, Director General al Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional (AM POR) a vorbit despre finanțările existente și posibile în domeniul sănătății, menționând că alocarea financiară totală pentru perioada 2007-2013 este de 4,4 miliarde de euro. „Au depus cereri de finanțare 12 din cele 15 spitale judeţene eligibile pentru finanţare din POR, pentru finanțarea infrastructurii de sănătate. 119 proiecte au fost depuse, din care 17 respinse, 34 contractate cu valoare solicitată (98% din valoarea totală eligibilă) de 116 milioane euro. În domeniul sănătății, prin domeniul de intervenție “Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor” au fost contractate 59 de proiecte în valoare totală de 8,9 milioane euro, din care 41 au fost deja finalizate, cu o valoare totală de 4 milioane de euro, reprezentând în principal dotări cu aparatură medicală, dar și modernizare cabinete medicale.
Proiecte finanţate din Fondul Social European
Andrei Baican, director al Diviziei pentru Medici a Băncii Transilvania, a prezentat modul de funcționare al acestei divizii, concepute ca o interfață în accesarea fondurilor structurale pentru sectorul medical. Astfel, Divizia pentru Medici poate identifica soluții de finanțare pentru diverse necesități și poate oferi consultanță în ceea ce privește pașii de urmat pentru implementarea proiectului sau structurarea finanțării, oferind credite pentru demararea și implementarea proiectului.
Prof. dr. Marius Bojiță, președintele Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca, a prezentat proiectul unui sistem de blended-learning pentru farmaciști în scopul îmbunătățirii nivelului de pregătire a farmaciștilor, ceea ce va duce la optimizarea asistenței de sănătate a populației. Grupul țintă este constituit din 720 de farmaciști din regiunile Nord-Vest, Centru și Vest, din județele Cluj, Bihor, Mureș, Bistrița, Sibiu, Alba, Maramureș, Satu-Mare și Arad.
De asemenea, 1 220 de medici (dintre care o sută de medici de familie) și 1 600 de asistenți medicali vor participa în următorii trei ani la cursuri de specializare în domeniul îmbătrânirii cerebrale, proiect cofinanțat prin intermediul Fondului Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – „Investește în oameni”. Programul a fost prezentat de dr. Luiza Spiru, președintele Fundației Ana Aslan. Valoarea totală a proiectului este de peste 20 de milioane de lei, iar cursurile vizează șase specialități medicale: medicina imagistică, moleculară, neurologia, psihiatria, geriatria și medicina de familie.
Traian Ionescu, CEO’s adviser pentru Siveco România, a prezentat aspecte privind implementarea proiectelor finanțate din fonduri structurale, concentrându-se pe subiectul Electronic Health Record. „Înregistrările din România trebuie să se armonizeze cu ceea ce se întâmplă în alte țări, pentru că acum putem merge să ne tratăm în orice țară europeană. Vreau să spulber un mit: acela că odată cu cardul de sănătate va exista un întreg dosar de sănătate înregistrat pe el. Acest card, însă, nu poate conține nici a milioana parte din ceea ce conține un Patient File”, a spus Ionescu.
Raluca Băjenaru
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
