Sănătatea publică în perspectiva financiară europeană 2014-2020

0

Alături de şomaj, sărăcie şi educaţie, sănătatea este considerată o prioritate în ansamblul politicilor europene de către 35% dintre europeni şi 55% dintre români.1 Atunci când respondenţii au fost întrebaţi dacă alocarea de fonduri europene ar trebui îndreptată cu prioritate către domeniul asistenţei medicale şi sănătăţii, 47% dintre europeni au răspuns pozitiv, în România procentul fiind de 62%.

Aceasta dovedeşte, atât în Europa, dar mai ales în România, că populaţia este vizibil îngrijorată de actuala stare de lucruri, acuzând o reală şi gravă subfinanţare a sistemului de sănătate publică.

În vara acestui an, Comisia Europeană a lansat în dezbatere, în vederea începerii negocierilor bugetare, proiecţiile bugetare multianuale pentru perioada 2014-2020. Fiecare dintre cele 27 de state membre va trebui să-şi susţină interesele pentru alocarea fondurilor europene în perioada următoare. Mai mult, fiecare dintre politicile europene va primi o anumită parte din bugetul UE, în funcţie de poziţionarea în topul priorităţilor europene.

Comunicarea Comisiei Europene, prin care sunt detaliate aceste priorităţi şi posibila alocare financiară, arată importanţa deosebită a domeniului sănătăţii, siguranţei alimentare şi protecţiei consumatorilor pentru cetăţeni, dar şi pentru decidenţii europeni, precum şi atenţia acordată de aceştia din urmă aspectelor care îi preocupă pe 35% dintre europeni. Dincolo, însă, de declaraţiile de intenţie, fişele publicate de Comisia Europeană arată că diferenţa faţă de perioada 2007-2013 este nesemnificativă (un exemplu concludent este  programul ”Sănătate pentru Creştere”, de 321 de milioane euro în perioada 2007-2013 şi 396 milioane euro, proiecţie pentru 2014-2020).

Bugetul total al acestui domeniu, propus pentru perioada 2014-2020, este de 2,75 miliarde euro, din care 396 milioane euro pentru programul “Sănă­tate pentru Creştere”, 175 milioane euro pentru programul pentru consumatori şi 2,2 miliarde euro pentru siguranţa alimentară.

Numeroase comentarii ale reprezentanţilor asociaţiilor profesionale medicale, organizaţiilor pacienţilor şi spitalelor etc. au arătat reacţia societăţii faţă de perpetuarea acestei situaţii, considerată defavorabilă domeniului din actuala perspectivă financiară. În ciuda promisiunilor făcute de liderii europeni privind creşterea finanţărilor sistemelor publice de sănătate ale statelor membre, calculul alocării pentru fiecare persoană relevă o vii­toare distribuţie a bugetului UE în valoare de numai 11 eurocenţi pe an pentru fieca­re cetăţean european.2 Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică a arătat, în urma publicării proiecţiilor bugetare pentru 2014-2020, că Europa se confruntă cu probleme majore din punctul de vedere al sănătăţii publice – îmbătrânirea populaţiei, epidemia obezităţii şi, nu în ultimul rând, criza sistemului public de asistenţă medicală.

În ciuda insistenţelor crescânde ale diferitelor grupări interesate din societatea  europeană pentru încadrarea sănătăţii nu la capitolul “pierderi”, ci la capitolul “investiţii în capitalul uman/ pentru o viitoare creştere economică”, există şi voci dezaprobatoare la adresa însuşi titlu­lui programului european principal de implementare a politicilor de sănătate – şi anume „Sănătate pentru Creştere” (Economică). Argumentul principal este acela că sănătatea este un drept fundamental şi nu trebuie subscris doar unor imperative economice.

Conform Comunicării Comisiei Europene, Programul „Sănătate pentru Creştere” va fi reprioritizat şi concentrat, din punct de vedere financiar, pe un număr mai mic de acţiuni în domenii în care, în special în statele membre cu PIB (per capita) redus, nu se poate acţiona într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor: dezvoltarea de bune practici şi orientări pentru diagnosticarea şi tratarea bolilor rare, sprijinirea reţelelor europene de referinţă privind bolile, dezvoltarea de bune practici şi orientări privind screeningul pentru cancer, elaborarea unei abordări comune a UE în materie de evaluări ale tehnologiei medicale şi de e-sănătate.

Instituţia europeană cu rolul cel mai important acum, din perspectiva reprezentării cetăţenilor europeni, după ce Comisia a lansat propunerile, este Parlamentul European, de la care se aşteaptă nu numai o arbitrare în ceea ce priveşte alocările per stat membru, dar şi un buget european care să reducă dezechilibrele din sistemele publice de sănătate şi să asigure că printre efectele creşterii economice va fi şi creşterea gradului de sănătate a populaţiei. Parlamentul European a mai avut ocazia să se pronunţe asupra potenţialelor linii bugetare europene pentru următorul cadru financiar, în raportul asupra Cadrului Financiar Multianual, prezentat în luna mai a.c., unde, din păcate, nu au existat referiri şi insistenţe în ceea ce priveşte finanţarea sistemului public de sănătate.3

Pentru textul integral, vezi ediţia print Medica Academica, noiembrie 2011.

About Author

Leave A Reply