Tarus Media a organizat în perioada 1- 4 septembrie, la Mamaia, prima ediţie a Şcolii de vară pentru jurnaliştii din sănătate. Temele, extrem de variate, au fost astfel concepute încât să ajute jurnalistul, dar şi specialistul, să transmită mesajul corect atât către actorii din sistemul medical, cât şi către opinia publică.>>>
Evenimentul a reunit peste 100 de participanţi – 31 de jurnalişti, comunicatori din industria de sănătate, profesori reputaţi, reprezentanţi ai instituţiilor cheie pentru sistemul sanitar: Ministerul Sănătăţii, CNAS, Colegiul Medicilor. Au fost prezenţi şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, ai sistemului privat de asigurări de sănătate, ai furnizorilor privaţi de servicii medicale, directori de comunicare din industria farmaceutică.
Ziariştii participanţi au reprezentat TVR 1, Antena 3, Money Channel, TVR Cluj, TV Prahova, Radio România Actualităţi, Radio Europa FM, agenţiile de ştiri Agerpres şi Newsin, Hotnews, cotidienele Evenimentul zilei, Gazeta de Cluj, Jurnalul de Argeş, Ziarul de Iaşi, Cronica Română, Informaţia Piteştenilor, Monitorul Expres Braşov, presa specializată – Medica Academica, Viaţa medicală, paginamedicala.ro, Farmacia ta, revistele Avantaje şi Felicia.
20 de lectori, personalităţi cu autoritate în specialităţile pe care le reprezintă, au susţinut prezentări pe teme de actualitate în sănătate, generând dezbateri aprinse între participanţi şi, în final, concluzii valoroase privind comunicarea între instituţiile sistemului de sănătate şi între acestea şi jurnalişti.
Victor Olsavszky, şeful Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în România, şi europarlamentarii Petru Luhan şi Cristian Bușoi au prezentat politicile şi strategiile privind managementul bolilor cronice, fiecare din perspectiva instituţiei pe care o reprezintă. Elementul spectaculos al acestor intervenţii l-au constituit datele şi statisticile recente aduse în atenţia participanţilor, precum şi permanenta raportare la situaţia din România, comparativ cu alte ţări UE.
Dezbateri aprinse a generat subiectul infecţiilor nosocomiale, mai ales că perioada desfăşurării şcolii de vară a coincis cu un “episod nosocomial” care a avut loc la Spitalul Judeţean Galaţi. Lectori la această secţiune au fost conf. dr. Molnar Geza şi dr. Mihaela Moşneguţu, director medical la Antibiotice Iaşi. Cei doi au prezentat subiectul din perspective diferite, dar concluziile au fost aceleaşi: bolnavul nu poate fi “sterilizat”, infecţia nosocomială nu poate fi eradicată, dar există mijloace pentru a reduce semnificativ riscul de infectare.
Eterna problemă a raportului cost-eficienţă, altfel spus “tratament cu inovative sau cu generice?”, a fost adusă în dezbatere de jurnalişti cu intenţia de a clarifica cât mai mult acest subiect actual în mai toate ţările. În context, reprezentanţii industriei farmaceutice, Cristian Luţan şi Sorin Popescu, au avut prezentări axate pe accesul pacientului român la tratament. Complementar celor două teme a fost subiectul ales de dr. Ioana Bianchi, consilierul preşedintelui CNAS, care a tratat transparenţa în selectarea pe liste şi compensarea medicamentelor în România, comparativ cu Franţa.
Un interes deosebit a stârnit prezentarea directorului general Cegedim, Petru Crăciun, care, vorbind despre sustenabilitatea sistemului de sănătate, a precizat că în România consumul de medicamente este jumătate din media regională. “Suntem de două ori mai sănătoşi sau ne tratăm pe jumătate?”, a fost întrebarea-concluzie a analizei Cegedim.
În aceeaşi notă s-a menţinut prezentarea dr. Adrian Pană, consultant independent de sănătate publică şi management, numită „Programele Naţionale de Sănătate…încotro?” Analizând comparativ politicile şi cheltuielile Ministerului Sănătăţii în perioada 2006-2010, specialistul a ajuns la concluzia că “în condițiile în care finanţarea Programelor Naţionale de Sănătate se va menţine la nivelul anului 2011, conform Strategiei Fiscale a Guvernului, în 2013 nu vor mai exista fonduri pentru tratamentul pacienților cu cancer şi diabet zaharat, ci doar fonduri pentru acoperirea datoriilor acumulate în anii anteriori”.
O sesiune specială a fost dedicată strategiilor de comunicare şi informare în domeniul sănătăţii. Ziariştii şi comunicatorii din sistem au avut posibilitea să discute diferenţa dintre ştirea importantă şi ştirea “care vinde” în comunicarea din sănătate. Lectori au fost dr. John Lister, profesor de Health Journalism la Coventry University (Marea Britanie), prof. dr. Vasile Astărăstoae, prof. dr. Nicolae Bacalbaşa, Mirela Matyas, director general Qubic Group. De asemenea, s-a luat în discuţie aspectul etic al comunicării din perspectiva drepturilor pacientului. La această secţiune, Mircea Rădulescu (Core Invest Health) a făcut o demonstraţie de „altfel de comunicare”: produsul anti-aging REVIDOX, cu efecte notabile în menţinerea tinereţii organismului, a fost prezentat ca un posibil colac de salvare pentru bugetele sănătăţii, supuse presiunii îmbătrânirii globale.
Având în vedere că există intenţia de a legifera asigurările private de sănătate, la Şcoala de vară au fost invitaţi reprezentanţii European Life & Health Underwriting Association, care au prezentat sistemul asigurărilor private de sănătate din Spania – ţară cu o experienţă considerabilă în acest domeniu. Tot la această secţiune, dr. Cornelia Scărlătescu a vorbit despre reforma sistemului sanitar şi asigurările private.
La capitolul privind eficiența sistemului, atât din punct de vedere medical, cât și economic, s-a înscris și prezentarea lui Traian Ionescu, e-Health Business Consultant SIVECO. O analiză bazată pe costuri și beneficii a demonstrat că “Informatizarea sistemului de sănătate este un proces necesar”.
Despre serviciile private de sănătate şi raportul dintre acestea şi serviciile publice a vorbit directorul executiv al Reţelei private de sănătate Regina Maria, Sergiu Neguţ. Prezentarea sa a generat discuţii aprinse între medici şi jurnalişti pe controversatul subiect al medicului angajat “şi la stat, şi la privat”.
Pacientul bine informat a fost în centrul prezentărilor dr. Cătălin Codreanu, preşedintele Ligii Române contra Reumatismului, şi Annei Wagstaff, assistant editor, Cancer World Magazine.
Cu sprijinul companiei Abbott România şi al asociaţiilor de pacienţi, jurnaliştii au avut ocazia să viziteze Fundaţia Baylor Marea Neagră, Constanţa, singurul centru de Excelenţă HIV din ţară şi prima reţea de centre de testare pentru HIV, Hepatită B şi Hepatită C din România.
Concluzii
Vorbind despre neraportarea infecţiilor nosocomiale, conf. dr. Molnar Geza aprecia că în acest caz este o “lipsă de comunicare pentru protejarea imaginii”.
Această apreciere poate fi extrapolată şi la nivelul componentelor sistemului sanitar.
Participanţii la Şcoala de vară au concluzionat, în unanimitate, că “sistemul sanitar este un sistem închis din perspectiva comunicării cu exteriorul”. Leitmotivul dezbaterilor a fost “lipsa de comunicare autentică şi lipsa de transparenţă”. Este nevoie de transparenţă în:
• relaţia şi comunicarea dintre MS şi CNAS
• luarea deciziilor atât de către MS, cât şi de către CNAS – aceasta însemnând comunicarea şi explicarea lor cu consecinţele pe termen scurt, mediu şi lung.
Jurnaliştii au sugerat conferinţe de presă periodice, atât la MS cât şi la CNAS, chiar şi numai pentru explicitarea sau lămurirea anumitor măsuri.
Lipsa de transparenţă în administrarea banilor asiguraţilor și necomunicarea modului cum sunt repartizaţi şi gestionaţi au fost considerate de toţi participanţii deficienţele majore în comunicarea MS, CNAS şi chiar a guvernului cu opinia publică.
Fondul pentru Sănătate nu este constituit din bani publici, şi de aceea se impune transparenţă maximă în administrarea lor şi explicarea permanentă a deciziilor care se iau în repartizarea lor.
• În discuţii informale, ziariştii au reproşat lipsa de receptivitate a decidenţilor când li se solicită interviuri sau declaraţii referitoare la probleme apărute intempestiv în sfera medicală.
• Ziariştii au criticat comunicarea reactivă a MS si CNAS
• O întrebare la care ziariştii caută răspuns: ce sumă s-a strâns din taxa pe viciu și cum a fost folosită?
• Prezentarea strategiilor europene în domeniul sănătăţii de către europarlamentari şi şeful Biroului OMS au demonstrat că un sistem sanitar eficient implică strategii pe termen lung, nu pe cicluri electorale, şi bugete multianuale (minimum 7 ani). Ziariştii au solicitat discuţii şi dezbateri cu oficialii pe aceste teme.
• Ziariştii doresc să fie parteneri cu MS şi CNAS pentru comunicarea şi informarea promptă a opiniei publice.
• “Știrea care vinde” pare a fi alternativa la lipsa informaţiei consistente, ceea ce până la urmă este un alt fel de manipulare și de abatere a atenţiei de la problemele majore ale sistemului sanitar. Jurnaliştii au nevoie de informaţii importante, în interesul pacientului, al medicului și al celorlați actori implicați în actul medical și asistența medicală.
• Reprezentanţii pacienţilor au cerut aplicarea principiului “nimic pentru pacienţi fără pacienţi”, prin instituirea dialogului permanent cu oficialii din MS şi CNAS.
CNAS și MS, cele mai mari bănci de date
Şi la Şcoala de vară Tarus Media participanţii au criticat sistemul medical pentru lipsa de date actualizate. Chiar în cadrul unei sesiuni, unul dintre participanti a prezentat date despre România (inaccesibile în România) luate de pe site-ul OECD.
Informatizarea sistemului a transformat CNAS şi, implicit, MS în cele mai mari bănci de date… neexploatate. S-a sugerat în cadrul Şcolii de vară prelucrarea acestor date şi publicarea de rapoarte, statistici şi analize pe site-urile celor două instituţii.
Concluzia finală
Regândirea strategiei de comunicare a componentelor sistemului sanitar între ele, cu mass-media şi cu opinia publică.
Comunicarea eficientă şi transparenţa va duce la reconstruirea credibilităţii sistemului și poate fi un prim pas în eficientizarea lui, in beneficiul pacientilor, dar şi din punct de vedere financiar.
Ziariștii participanți au apreciat calitatea speaker-ilor, a prezentărilor şi volumul mare de informaţie care s-a vehiculat la Şcoala de vară. A fost extrem de apreciat networkingul cu autorităţile şi personalităţile din sistemul medical, precum şi cu reprezentanţii mediului de afaceri din sistem.
Reprezentanţii „industriei de sănătate” au fost la rândul lor mulţumiti de comunicarea directă pe care au avut-o cu ziariştii prezenţi la Școala de vara, recunoscând ca a fost un eveniment interesant şi extrem de util din această perspectivă. <<<
Premianţii Şcolii de Vară Tarus Media – Sănătate 2020
Câştigătorii celor şase burse puse în joc la Şcoala de vară – Sănătate 2020, organizată de Tarus Media la Mamaia în perioada 1-4 septembrie 2011, sunt:
Nicoleta Bunduc, Ziarul de Iaşi – în redacţia British Medical Journal – Londra
Cristina Bobe, Hotnews – Assistance Publique – Hôpitaux de Paris
Corina Radu, TVR – Parlamentul European şi Comisia Europeană – Bruxelles
Valentin Popescu, Antena 1 – Parlamentul European şi Comisia Europeană – Bruxelles
Adriana Turea, Radio România Actualităţi – documentare în asigurări private de sănătate – Madrid
Andrei Biro, TVR Cluj – documentare în asigurările private de sănătate – Madrid.
Primele patru burse vor fi acordate în perioada octombrie 2011- martie 2012 şi constau din patru zile de documentare la instituţii europene. Bursele de la Madrid, acordate de Asociaţia de Underwriting, Medicină şi Daune în Asigurări din România şi asiguratorul spaniol Mapfre, constau dintr-o săptămână de documentare în domeniul asigurărilor private de sănătate în perioada aprilie-iunie 2012.
Juriul a fost alcătuit din prof. dr. Traian Mihăescu, editorul British Medical Journal – ediţia în limba română, prof.dr Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Ioana Bianchi, consilierul preşedintelui CNAS, dr. Adrian Pană, consultant independent în management sanitar şi Delia Budurcă, redactor-şef Medica Academica. Concursul a constat în scrierea unor eseuri pe următoarele teme:
· Am fost o zi consilier de imagine la CNAS
· Portretul robot al ministrul sănătăţii ideal pentru România
· Trei priorităţi pentru noua lege a sănătăţii pentru ca sistemul sanitar să fie în beneficiul pacienţilor
· Asigurările private de sănătate – gură de oxigen pentru bugetul Sănătăţii
În 2012, Școala de vară Tarus Media la Bruxelles!
