Existența unor programe de screening eficiente, bazate pe obligativitatea populației de a participa, ar putea duce la utilizarea mai frecventă a intervențiilor chirurgicale minim invazive în România, au afirmat specialiștii prezenți la Congresul Național al Asociației Române pentru Chirurgie Endoscopică (ARCE), eveniment care a avut loc în perioada 23-25 noiembrie la București. Beneficiile acestor proceduri sunt atât de partea pacienților, cât și a sistemului de sănătate prin reducerea costurilor spitalizării cu 20-30%, scăderea riscului infecțiilor post-operatrii și vindecarea rapidă. Pentru anumite patologii cum ar fi hernia hiatală și boala de reflux gastroesofagian, colecistectomia, rezecțiile colo-rectale și histerectomia, perioada de spitalizare postoperatorie a pacienților este redusă cu aproximativ 40% fața de cei operați pe cale deschisă.
”În cadrul Congresului de anul acesta, discutăm despre noile tehnologii și despre modalități de a oferi o terapie mai bună pacienților noștri. Avem satisfacția unui progres pentru că în ultimii ani am ajuns de la zero la niște cifre semnificative, am reușit să influențăm dezvoltarea chirurgiei video-asistate în România, dar mai avem multe de făcut. Printre altele, trebuie să ne concentrăm pe partea de educație, pe pregătirea medicilor, organizarea de cursuri, simpozioane care prilejuiesc schimburi de informație cu chirurgi din întreaga lume”, a spus prof. dr. Cătălin Copăescu, președintele Congresului și al ARCE.
De învățat din Coreea de Sud
Evenimentul s-a bucurat de participare internațională, la București fiind prezenți chirurgi din zece țări. Printre aceștia, prof.dr. Young Woo Kim, președintele International Society for Medical Innovation and Technology care a prezentat situația chirurgiei endoscopice din Coreea de Sud unde jumătate dintre pacienții cu cancer gastric sunt tratați endoscopic și elementele care ar putea fi împrumutate de sistemul românesc.
”Medicina și tehnologia merg acum împreună pentru a îmbunătăți calitatea vieții. Anul 2006 a fost un punct de referință pentru Coreea – atunci guvernul a aprobat finanțarea chirurgiei laparoscopice. În prezent, peste 60% dintre operațiile de cancer gastric se realizează laparoscopic, 60-70% dintre cancerele colorectale sunt rezolvate astfel, iar chirurgia la nivelul ficatului a ajuns să fie realizată laparoscopic în proproție de 10-20%. Consider că în ceea ce privește laparoscopia, România se află pe prima poziție între țările Europei de Est”, a spus prof. Young Woo Kim. Acesta a mai spus că unul dintre elementele care au contribuit la avansul chirurgiei minim-invazive în Coreea de Sud este reprezentat de programe eficiente de screening și a recomandat implementarea în România a unui screening selectiv. ”Acesta nu costă foarte mult. Noi, de exemplu, facem screening pentru helicobacter pylori, acesta fiind un factor de risc și facem endoscopie doar pentru acea parte a populației. La începutul programului, complianța populației era de doar 30%, însă apoi participarea a devenit obligatorie și screeningul a început să fie eficient astfel încât depistăm afecțiunile în stadii incipiente”, a explicat prof. Young Woo Kim.
Chirurgia oncologică prin metode minim invazive este în creștere în România în centre precum București și Timișoara, a afirmat prof. dr. Victor Strâmbu, secretar al Societății Române de Chirurgie. „Trebuie să continuăm să dezvoltăm această tehnică. În 2006, 41 de spitale au beneficiat de truse de laparoscopie noi, de ultimă generație și din acel moment s-a schimbat realitatea chirugiei laparoscopice in România. Acum putem observa o creștere semnificativă a ratei de utilizare a chirurgiei laparoscopice pentru patologia gastrointestinală, colorectală, ginecologică, endocrină. Viitorul va fi chirurgia robotică, un alt tip de abordare chirurgicală”, a explicat prof. Strâmbu.
Finanțare dedicată chirurgiei laparoscopice
Din 2006, însă, trusele laparoscopice nu au mai fost reînoite, a subliniat prof. dr. Ciprian Duță, președinte al Societății Române de Coloproctologie. ”Ar trebui să existe o sursă de finanțare dedicată chirurgiei laparoscopice, ceea ce ar însemna până la urmă economii la buget. Noi punem mereu la dispoziția autorităților programe coerente dedicate diverselor patologii. Acestea ar trebui preluate și puse în practică pentru că banii se vor reîntoarce în sistem, dar nu imediat. În momentul în care nu vei mai consuma atât de mult cu spitalizarea unui pacient timp de o lună și va pleca după trei-patru zile, se va simți. Deși par lucruri foarte logice, există o reticență pentru că acest demers presupune investiția inițială”, a spus prof. Duță.
O mie de specialiști pregătiți gratuit în chirurgie laparoscopică
Începând din luna ianuarie, Societatea Română de Coloproctologie va iniția un program finanțat din fonduri europene și dedicat pregătirii tinerilor chirurgi în tehnici minim-invazive. Acesta se va desfășura în cinci centre universitare și are drept obiectiv pregătirea a o mie de specialiști pe parcursul a trei ani. ”Inițial, laparoscopia a fost o supraspecializare în care am pregătit chirurgii prin operații pe animal viu sau pe simulatoare pentru chirurgia laparoscopică; în prezent face parte din curricula de rezidențiat ca orice chirurg să aibă cunoștințele de a efectua operații laparoscopice obișnuite. Pentru cele avansate sunt necesare traininguri speciale”, a explicat prof. Duță.
În ceea ce privește endoscopia, în străinătate se merge pe direcția supraspecializării care a început în Japonia, a continuat în Statele Unite și pătrunde și în Europa. ”Sunt specialiști care fac același tip de intervenție de dimineața până seara, ani de zile – scot tumori din stomac. Evident că fac acest lucru excepțional, iar toată lumea beneficiază de asta. În America au început să facă același lucru, dar ei merg pe cost-eficiență și pe durata procedurii; dacă nu este cost-eficientă, nu fac. În cazul polipilor colonici, unii sunt foarte mari, prost așezați – japonezul o să facă o disecție endoscopică având o durată de cinci ore, în timp ce în America și în Europa se face o rezecție endoscopică, o manevră puțin mai simplă care durează una, două ore. Disecția este cu mai multe riscuri; pe de altă parte, este în avantajul anatomopatologului care vede piesa în întregime, nu pe bucăți”, a explicat prof. dr. Cristian Gheorghe, președinte al Societății Române de Endoscopie. Potrivit acestuia, nu ar trebui să existe diferențe între aplicarea intervențiilor chirurgicale în spitalele private și cele de stat. ”În prezent, există diferențe în ceea ce privește capacitatea hotelieră. Uneori, vorbind în general, dotările din clinicile de stat sunt mai bune. Ideea celui care face medicină în privat este de a scoate bani repede, astfel încât iei niște aparate sau accesorii mai ieftine, iar cu ele încerci să faci niște lucruri bune, dar nu de excepție. Sunt accesorii care nu sunt originale, au mici diferențe față de original și nu rezolvă lucrurile cum ar trebui să le rezolve, iar tu ca pacient nu ai cum să știi. Pe când în spitalele de stat bine manageriate problema nu se pune așa. Este o problemă de etică”, a spus prof. Gheorghe.
Curbă ascendentă a utilizării chirurgiei minim-invazive în România
În funcție de patologii s-au înregistrat creșteri constante în perioada 2008-2016 în ceea ce privește numărul operațiilor, arată statisticile ARCE.
În 2016 din totalul apendectomiilor efectuate, 10,8% au fost rezolvate laparoscopic, față de anul 2008 când doar 2,22% din cazuri au fost abordate laparoscopic. Procedurile laparoscopice pentru patologii colo-rectale se ridică la 5,6% față de 0,8% în anul 2008. Chirurgia laparoscopică a ficatului a crescut de la 3,56% în anul 2008 la un procent de 6,56 în anul 2016. În anul 2016, intervențiile laparoscopice pentru eventrații se ridică la o cota de 1,56%, pentru patologia rectului însumează 4,7%, pentru diferite hernii însumează 5.18%, iar splenectomiile rezolvate laparoscopic se apropie de 6,46 %. Intervențiile ginecologice se situează la 17,16% iar laparoscopia exploratorie la 37,11%. Pentru colecistectomii standardul de îngrijire îl reprezintă metoda laparoscopică cu 93,48% din totalul intervențiilor chirurgicale de acest tip, la fel și pentru chirurgia bariatrică 96,05% (aproape dublu față de anul 2008).
