Există o recunoaștere tot mai mare că erorile medicale sunt o problemă globală de sănătate publică, deoarece multe dintre ele conduc la lezarea, uneori ireversibilă, a pacienților și, în plus, contribuie la costuri suplimentare de îngrijire a sănătății acestora.
Două studii ample, realizate acum douăzeci de ani în SUA, unul în Colorado și Utah și celălalt în New York, au reliefat faptul că zeci de mii de persoane mor în spitale în fiecare an, ca urmare a erorilor medicale care ar putea fi prevenite. Astfel, s-a constatat că în perioada analizată evenimentele adverse au apărut la 2,9 și respectiv 3,7% din spitalizări. În spitalele din Colorado și Utah, 6,6% dintre evenimentele adverse au condus la decese, comparativ cu 13,6% în spitalele din New York. În ambele studii, peste jumătate din aceste evenimente adverse au rezultat din erori medicale ce ar fi putut fi prevenite. Costurile naționale totale (venituri pierdute, costuri de producție pierdute, costuri de invaliditate și de îngrijire a sănătății) ale evenimentelor adverse prevenibile (erorile medicale care au drept rezultat vătămări) au fost estimate a fi între 17 și 29 miliarde de dolari. Erorile medicale pot fi definite ca eșecul unei acțiuni planificate sau utilizarea unui plan greșit pentru atingerea unui scop.
Printre problemele care apar frecvent pe parcursul furnizării îngrijirilor medicale sunt și evenimentele adverse medicamentoase.
Definiții
Incidentul de medicație (IM)/ Evenimentul advers (EA) include orice neregularitate în procesul utilizării medicamentelor (efect medicamentos advers – greață, reacție anafilactică, deces, efect advers potențial, eroare de medicație, eroare de doză, eroare de identificare a pacientului, administrare pe cale greșită, administrare la moment nepotrivit, apariția alergiilor sau a interacțiunilor medicamentoase etc.). IM/EA poate avea loc în orice moment al procesului: prescriere, transcriere, eliberare din farmacie, repartizare, administrare și monitorizare.
Eroarea de medicație (EM) reprezintă utilizarea neintenționată a unui plan greșit pentru a atinge scopul sau eșuarea aplicării planului predestinat. EM mai poate fi definită ca un eșec în procesul de tratare, care are potențialul de a provoca vătămarea pacientului. Această greșeală nu se referă la lipsa de eficacitate a medicamentului, ci mai degrabă la un eșec uman sau al unui proces. În acord cu Buna Practică de Farmacovigilență, EM se referă la orice reacție neintenționată în prescrierea (transcrierea), eliberarea sau administrarea unui medicament care este sub controlul unui profesionist din sănătate (medic, asistent, farmacist, asistent de farmacie) sau al unui pacient și chiar aparținător, atunci când este cazul. EM devine IM doar atunci când pacientul este lezat.
Implementarea siguranței medicației în spital – De unde începem?
Managementul medicamentelor într-un spital începe din momentul în care Comisia medicamentului aprobă Nomenclatorul de medicamente pentru anul în curs și se termină cu modul în care deșeurile farmaceutice sunt eliminate spre neutralizare și distrugere. Prin urmare, posibilitățile de apariție a erorilor pe durata acestui proces sunt multiple, iar vătămarea pacienților poate apărea și din motive care n-au nicio legătură cu actul medical în sine, putând fi legate de modul de depozitare al medicamentelor, spre exemplu. Medicii și asistenții medicali sunt doar parte a lanțului de acțiuni ce poate avea drept consecință eroarea de medicație, acesta fiind subiectul tratat în continuare.
Conform abordării sistemice, un sistem eșuează atunci când o serie dintre factorii determinanți eșuează. Astfel, în baza definiției anterioare, un IM/EA poate avea loc în orice moment al procesului: prescriere, transcriere, eliberare din farmacie, repartizare, administrare și monitorizare, motiv pentru care standardizarea s-a impus de-a lungul timpului ca o soluție de abordare sistemică în efortul de reducere a erorilor de medicație.
sursa foto: National Quality Forum
Prescrierea medicației
Prescripțiile au fost identificate ca fiind cauze frecvente de eroare de medicație, fiind și cele mai probabile să cauzeze leziuni, uneori ireversibile, pacienților. Pe de altă parte, erorile medicale cauzate de prescripțiile defectuoase sunt cel mai ușor evitabile.
Este recomandat ca medicii clinicieni să scrie/completeze ei înșiși condicile de medicamente, fie că sunt în format clasic, pe hârtie, fie că sunt electronice, asta după ce, în prealabil, au consemnat recomandările de tratament medicamentos în foaia de observație a pacientului. Deoarece transcrierea medicației sau a datelor numerice este susceptibilă de eroare, în cazul în care asistentul medical transcrie în condica de medicamente indicația medicului, acesta din urmă are obligația de a verifica datele transcrise înainte de transmiterea comenzii către farmacie, certificând verificarea prin semnătură și parafă. În cazul în care un membru al personalului medical primește o solicitare sau un ordin verbal, acesta este obligat să le verifice prin repetarea lor înapoi persoanei care i le-a dat, pentru confirmare.
În vederea creșterii siguranței pacienților în spital, majoritatea spitalelor au implementat deja soluții electronice de management al medicației. Avantajele prescripțiilor electronice față de cele clasice sunt evidente, iar soft-uri avansate, de tip CDSS (Clinical Decision Support System), prezintă avantaje suplimentare, de tipul:
- au definite valori implicite pentru dozele medicamentoase, căile de administrare, precum și pentru frecvența administrării, conform protocoalelor terapeutice aprobate în spital;
- verifică automat alergiile la medicamentele specificate în foaia de observație a pacientului;
- verifică automat incompatibilitățile între medicamente (atât in vitro, cât și in vivo);
- verifică automat restricțiile de administrare impuse de rezultatele analizelor de laborator (sistemul de alertă pentru abnormal laboratory values);
- previn așa-numitele errors of commision and errors of ommission.
După ce e completată (electronic sau clasic), condica de medicamente este transmisă direct către farmacist, care va verifica prescripția și o va valida și transmite spre eliberare, sau invalida, după caz.
Eliberarea din farmacie și repartizarea medicamentelor
Recipienții cu medicamentele eliberate din farmacie vor avea cod de bare, iar pacienții brățări de identificare. E recomandat ca pacienții cu alergii medicamentoase să aibă brățări de identificare de culori diferite.
Administrarea medicamentelor
Medicamentele, în special cele cu risc înalt, vor fi administrate respectând regula celor 6R (6C – pacientul corect, medicamentul corect, doza corectă, ora de administrare corectă, calea de administrare corectă, consemnarea imediată corectă), toate aceste verificări având drept scop reducerea erorilor de administrare.
Medicamentele cu risc înalt
Se denumesc “medicamente cu risc înalt” acele medicamente care au un risc foarte crescut de a cauza daune grave sau mortale atunci când se produce o eroare pe parcursul utilizării lor (inclusiv administrare pe căi greșite). Sunt medicamente cu index terapeutic îngust, diferența între doza la care se obține efectul dorit – eficacitate și doza toxică/letală este foarte mică.
Elemente de bază în gestionarea medicamentelor cu risc înalt:
- identificați medicamentele cu risc înalt;
- utilizați protocoalele pentru administrarea medicamentelor cu risc înalt (heparină, insulină, chimioterapice etc.);
- folosiți independent double-check și independent check system de către un al doilea clinician;
- folosiți pompe automate de administrare (injectomate), precum și produse pre-preparate în farmacie;
- folosiți monitoare de funcții vitale la pacienții cu risc, care vă vor alerta când parametrii vitali sunt depășiți;
- faceți imposibilă transmiterea condicii/ comenzii de medicamente înainte de completarea obligatorie a alergiilor medicamentoase, a înălțimii și greutății pacientului;
- nu depozitați medicamentele cu risc înalt pe secție și nici în aparatul/ trusa de urgență;
- fiți atenți la medicamentele care au denumire/ ambalaj asemănător (sound-alike/ looks-alike): depozitați-le în locuri separate, reambalați-le sau reetichetați‑le, folosiți stickere de atenționare pentru personalul medical;
- și – cel mai important aspect – farmacistul va verifica, obligatoriu, toate prescripțiile de medicamente cu risc înalt și le va valida/invalida, după caz.
Monitorizarea post-administrare
O parte dintre medicamentele cu risc (medicamentele ce pot cauza alergii sau reacții adverse, medicamentele incompatibile etc.) se administrează, de regulă, doar după efectuarea prealabilă a testării pacientului; în plus, se va ține cont de incompatibilitățile medicamentoase, deoarece administrarea combinată a unor medicamente poate avea drept consecință scăderea/ anularea reciprocă a efectelor terapeutice. Farmacistul va respinge de la eliberare medicamentele din această categorie. În toate cazurile de administrare medicamente cu risc este necesară monitorizare atentă post-administrare.
Responsabilul cu Siguranța Medicației
Îmbunătățirea siguranței medicației cu risc este unul dintre cele șase obiective internaționale privind siguranța pacientului, definite de către Joint Commission International, motiv pentru care la nivelul fiecărei unități medicale se recomandă numirea unui Responsabil cu Siguranța Medicației (Medication Safety Leader). Acesta trebuie să fie o persoană cu experiență în siguranța medicației, să fie capabil să asigure leadership-ul acestui complex de activități, să fie capabil să influențeze schimbarea de practică medicală, să aibă între atribuții verificarea & validarea tuturor comenzilor/ prescripțiilor de medicamente cu risc înalt (high-alert medications), să fie implicat în activități de cercetare în domeniu, implicat în activități de educație și instruire a personalului. Prin urmare, ar fi de preferat ca Responsabilul cu Siguranța Medicației în spital să fie un farmacist clinician, un farmacolog sau un farmacist, după caz.
Raportarea erorilor de medicație
Se recomandă încurajarea raportării erorilor de medicație atât în organizație, cât și în sistemul național, în vederea îmbunătățirii continue a proceselor de prevenire a acestora.
Resurse bibliografice:
Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) www.anm.ro
SRATI – Recomandări în Anestezie, Terapie Intensivă şi Medicină de Urgenţă , Erori de medicație, Ruslan Baltaga, Sorin J. Brull – www.atitimisoara.ro
Institute of Medicine Committee on Quality of Health Care in America, To Err is Human: Building a Safer Health System Study
Institute for Safe Medication Practices (ISMP) www.ismp.org
Joint Commission on Accreditation of Healthcare Organizations (JCAHO) www.jcaho.org
National Center for Patient Safety (NCPS) www.patientsafety.gov
Institute for Health Improvement (IHI) website http://www.ihi.org/Pages/default.aspx
American Society of Health-system Pharmacists (ASHP) www.ashp.org
