Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Vaccinarea anti-HPV în România, mult sub obiectivul OMS
    • Un nou CEO la Monza Ares
    • Hematologii cer trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți
    • Investigații respiratorii gratuite în București și Timișoara
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»2010»Simetriile ascunse ale genomului

    Simetriile ascunse ale genomului

    0
    By Redactia Medica Academica on May 20, 2010 2010, Excelenta medicala

    1. Secventele de nucleotide şi semnalele nucleotidice

    Printre realizările stiinţifi ce de seamă care au marcat trecerea în secolul al 21-lea, se numără, desigur, si completarea secvenţierii genomului uman, i^ncheiată oficial prin publicarea simultană, în numerele din februarie 2001 ale revistelor Nature si Science, a două articole prezentând rezultatele din punctele de vedere ale celor doi competitori, Consorţiul Internaţional al Proiectului Genomul Uman (HGP) – care abordase provocarea cu aproape zece ani anterior si fi rma Celera Genomics din Rockville, Maryland, Statele Unite – intrată în cursă de numai trei ani. Acesta a fost, i^nsă, numai unul din succesele descrierii, la scara secvenţelor de nucleotide, a structurii moleculelor de ADN si ARN, purtătoarele informaţiei genetice din celule si virusuri. Analiza genomică moleculară a continuat într-un ritm accelerat, antrenând cercetători din întreaga lume într-un efort fără precedent, orientat nu numai spre adăncirea cunoasterii în biologie si medicină, dar si spre scopul imediat de-a aduce medicina moleculară mai aproape de practica clinică. În prezent, datele noi de secvenţiere sunt îndreptate spre INSDC – International Nucleotide Sequence Database Collaboration, http://www.insdc.org), organizaţie centrată pe trei mari baze de date: GenBank a NIH – National Institute of Health, Statele Unite (http://www.ncbi.nlm.nih.gov), EMBL – Laboratorul European Biologie Moleculară, Hinxton Hall, Marea Britanie (http://www.ebi.ac.uk/embl) si DDBJ – Baza de Date DNA a Japoniei, Mishima, Japonia (http://www.ddbj.nig.ac.jp). Cele trei baze de date îsi sincronizează zilnic datele, iar accesul în întregul sistem se poate face printr-un punct comun.

    Secvenţele de nucleotide din bazele de date sunt exprimate in formă simbolică, siruri de patru litere, care corespundgenom celor patru baze azotoase: A – adenina, C – citozina, G – guanina si T – timina (sau U – uracil, în cazul moleculelor de ARN). Această reprezentare este adecvată pentru stocarea economică a datelor, analiza lor statistică si identifi carea formelor, dar limitează net posibilităţile în ceea ce priveste procesarea datelor si detectarea unor regularităţi tipice genoamelor. Este motivul pentru care am utilizat conversia secventelor de nucleotide în semnale genomice nucleotidice, adică trecerea de la reprezentarea simbolică la o reprezentare numerică a datelor genomice. Abordarea permite aplicarea în analiza informatiei genetice a bogatului arsenal de metode de procesare numerică a semnalelor, dezvoltat în ingineria comunicaţiilor [1-3]. Utilizarea semnalelor numerice simplifi că compararea locală si globală a secventelor de nucleotide [4], permite identifi carea mutatiilor si a inserturilor [5] în aceste secvente si pune în evidentă structuri si regularităti surprinzătoare în distributia nucleotidelor si a perechilor de nucleotide în lungul secvenţelor [6]. Metoda permite, totodată, punerea în evidentă a unor structuri ancestrale, care nu mai există manifest în genoamele speciilor extante, dar care pot fi reconstituite prin procedee adecvate de procesare a semnalelor genomice nucleotidice ale [7]. Astfel de proprietăti si caracteristici ar fi difi cil sau imposibil de identifi cat si analizat utilizând numai abordarea în formă simbolică si procedeele standard de căutare de forme si de prelucrare statistică a datelor.

    Dr. ing. Paul Dan Cristea, director al Centrului de Inginerie Bio-Medicală al UPB

    Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Redactia Medica Academica

    Related Posts

    Dislipidemia și Bolile Cardiovasculare

    A încetat din viață dr. Adrian Lobonțiu, pionier al chirurgiei robotice

    Calitatea vieții pacientului pediatric diagnosticat cu BII și a familiei sale

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

    Loading Comments...

    You must be logged in to post a comment.