Conferinţa “Finanţarea sustenabilă a sistemului de sănătate”, organizată de Tarus Media pe 24 şi 25 martie la Bucureşti, un demers de anvergură care a adus faţă în faţă oficiali români şi specialişti străini cu expertiză în domeniu, a relevat resursele limitate aflate la dispoziţia finanţatorilor, respectiv a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, şi necesitatea unor demersuri concrete pentru a suplimenta bugetele publice cu bani privaţi, între care primordială este definirea pachetului de servicii medicale de bază.
Sistemul de sănătate este nesustenabil, iar singura cale pentru a aduce bani privaţi în sistem este definirea pachetului de servicii medicale de bază, a spus preşedintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Nicolae-Lucian Duță, în deschiderea conferinței. Potrivit lui Duţă, pachetul de servicii medicale de bază ar putea fi conturat până în martie 2012, acest termen fiind asumat în Guvern. „În Strategia Națională de Raționalizare a Spitalelor am reușit să introducem asumarea Guvernului ca până la data de 31 martie 2012 măcar să încercăm să enunțăm, să construim pachetul de servicii de bază. Doar așa vom putea discuta despre sustenabilitatea sistemului sanitar”, a spus Nicolae Duță. El a menţionat că suma cu care bugetul de stat a intervenit pentru a echilibra bugetul CNAS în 2010 a fost de 15 ori mai mare decât în anii anteriori, în condițiile în care banii din asigurările publice de sănătate nu au mai fost suficienți. Preşedintele CNAS a readus în discuție eliminarea plafonului de prescripție la farmacii, care a indus o creștere rapidă a pieței farmaceutice și o datorie de 500 de milioane de euro pe lanţul de distribuţie a medicamentelor, şi necesitatea introducerii bugetului orientativ la prescriptor în noul Contract Cadru, ca mecanism de control al prescripției.
Buget multianual pentru sănătate
Clarificarea și diferențierea componentelor serviciului public de sănătate și a componentelor de piață din cadrul sistemului sunt esențiale pentru un management corect, a menționat Vasile Pușcaș, fost-negociator-șef al României cu Uniunea Europeană. „O măsură foarte bună ar fi stabilirea bugetului de sănătate pe sistem multianual, pentru că va genera o mult mai bună absorbție a fondurilor structurale. Avem nevoie de investiții în sănătate și astfel vom convinge că putem veni cu partea de finanțare structurală”, a spus Vasile Pușcaș.
Pacienții cu venituri reduse cheltuiesc mai mult cu plățile informale decât cei cu venituri mai ridicate, a arătat prof. Wim Groot, profesor de economie pentru sănătate la Universitatea Maastricht (Olanda), suma ajungând până la 30% din venitul lunar pentru pacienții care au nevoie de tratament serios. Mai mult, în ţările Europei de Est plăţile informale nu sunt văzute ca un fapt de corupţie, ci ca un fel de tradiţie, a menţionat acesta citând un studiu realizat în statele Europei centrale şi de est la Universitatea din Maastricht.
Dr. Attila Laszlo, viceprimar în cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, a adus în discuție problemele cu care se confruntă autoritățile locale în gestionarea noii responsabilități de a coordona activitatea din instituțiile sanitare. „Procesul de descentralizare este binevenit, dar nu se face datorită democrației, ci lipsei resurselor centrale, iar consecințele trebuie suportate de autoritățile locale, în sarcina cărora cade identificarea surselor suplimentare de finanțare a instituțiilor medicale”, a subliniat Attila Laszlo, care este de profesie medic. El a evidenţiat experienţa locală valoroasă în gestionarea şi coordonarea medicinei şcolare, cu rezultate foarte bune într-un timp foarte scurt.
Tehnologia de vârf, în slujba identificării fraudei
Şerban Stancu, Global Business Solutions Country Leader pentru IBM România, a prezentat componenta software a demersului de detectare a fraudei în domeniul medical, care poate identifica plătitorul de taxe, poate face un istoric al situaţiei de fraudă şi poate stabili tipare care pot fi folosite atât retroactiv, cât şi în timp real pentru determinarea potenţialelor fraude.
Inovațiile tehnologice în sănătate ar trebui să fie aplicate pe scară largă, având ca beneficiar final nu doar pacientul, ci întreaga comunitate și scopurile ei, a subliniat Fausto Felli, președinte al Institutului pentru Echitate în Sănătate (Equity in Health Institute – Italia). Acest demers susține obiectivul de echitate în domeniul sănătății, reprezentat de echilibrul dintre drepturile pacientului și bugetul investit în sănătate.
Dr. Adrian Pană, consultant specializat în probleme de sănătate, a subliniat importanţa analizei economice în iniţierea şi gestionarea Programelor Naţionale de Sănătate, şi faptul că “până în prezent în România nu s-a solicitat efectuarea unui anume tip de evaluare economică pentru includerea tehnologiilor medicale noi în lista de medicamente sau în Programele Naţionale de Sănătate”. El a adăugat faptul că în ultima perioadă există un interes crescut pentru introducerea unor analize de evaluare economică în procedura de rambursare a medicamentelor sau a altor tehnologii medicale, reflectând o preocupare pentru eficienţă în utilizarea banilor publici.
Coordonarea în cadrul sistemului, esențială pentru eficiență
Coordonarea este deosebit de importantă în cadrul unui sistem de sănătate, îmbunătățind siguranța pacienților, crescând totodată eficiența și reducând costurile, au arătat Jonathan Cylus și Rachel Irwin, cercetători în cadrul LSE Health, London School of Economics. În România, nu există o coordonare între îngrijirea primară și cea de nivel secundar, rolul asistentelor medicale este insuficient valorificat, iar programele de gestionare a anumitor afecțiuni sunt, în general, inexistente, au menționat aceștia, adăugând că soluțiile unor astfel de probleme sunt specifice sistemului respectiv, iar imitarea soluțiilor care au dat rezultate în alte țări s-a dovedit inutilă.
Inegalităţile sociale create de statutul ocupațional ar avea nevoie ca răspuns de politici de sănătate mai orientate către anumite categorii de populație decât de acoperirea universală, a afirmat prof. Guillem Lopez-Casanovas, președinte al The International Health Economics Association. Criza economică solicită pe termen scurt o mai bună prioritizare a obiectivelor, politici făcute special pentru aceste condiții, coordonate orizontal. Din punctul de vedere al eficienței, investiția în copii și în educație ar trebui să fie un avantaj clar, a apreciat Lopez-Casanovas.
Sorin Popescu, Corporate Affairs Director, Amgen România, a prezentat situaţia consumului de medicamente în România, subliniind că piaţa farmaceutică are nevoie de o creştere de 15% anual pentru ca în 2020 să ne apropiem de consumul de medicamente care există în statele dezvoltate. El a făcut o pledoarie pentru un dialog real al industriei cu autorităţile în beneficiul pacienţilor, şi a avansat o propunere concretă de implementare a unui sistem de clawback real care să controleze creşterea pieţei, prin care industria preia două treimi din costurile creşterii, ceea ce va aduce sume suplimentare la FNUASS şi va permite actualizarea listei de compensate, simultan cu reducerea termenelor de plată.
“Este nevoie de un cod de etică ce va avea drept rol reglementarea studiilor clinice”, a afirmat Daniel Boda, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, care a abordat subiectul siguranței medicamentelor, reliefând importanța studiilor clinice pentru atingerea acestui obiectiv, dar și superficialitatea cu care acestea se desfășoară în România.
1,6 miliarde de euro, frauda în sistemul medical în România
România pierde anual aproximativ 1,6 miliarde de euro din cauza fraudei existente în sistemul medical, sub forma plăților informale efectuate către personalul medical sau prin înregistrarea unor tratamente care nu au fost efectuate, potrivit datelor prezentate de Paul Vincke, președinte al Rețelei Europene de combatere a corupției și fraudei în străinătate (Belgia), în cadrul celei de-a doua zile a conferinței. „În anul 2004, sistemul sanitar românesc a oferit servicii către 27 de milioane de persoane asigurate, dintre care doar 19 milioane au putut fi identificate. Costurile aferente nașterii unui copil în România ajung chiar până la 3.000 de euro în plăți informale către personalul medical, la care se mai adaugă încă o mie de euro dacă este nevoie de o operație cezariană”, a exemplificat Vincke. Oficialul a încercat să dezvolte o colaborare cu autoritățile române încă din 2004, dar aceste intenţii nu s-au materializat într-un proiect concret.
Spitalele – depășite ca instituții de sănătate
Spitalele, invenție a secolului 19, încep să reprezinte o instituţie de sănătate depășită, însă mare consumatoare de resurse, și ar putea însemna punctul de start al transformărilor orientate spre eficientizare în sistemul românesc de sănătate, consideră prof. Niek Klazinga, profesor de Medicină Socială din cadrul Universității din Amsterdam, șeful proiectului Health Care Quality Indicator al OECD din Paris. „În secolul 21, spitalele se vor transforma dramatic și va fi tot mai puțin nevoie să concentrați multă tehnologie în aceeași locație. Va fi posibil ca îngrijirile de urgență să fie acordate în afara spitalelor, în unități speciale, chiar în ambulanţe”, a spus Klazinga, menționând că, deși în România numărul de paturi se află în scădere, rămâne totuși peste media europeană. Ca urmare a transformărilor viitoare, va exista o nevoie tot mai mare de medici generaliști și vor apărea noi profesii implicate în gestionarea instituțiilor medicale, a mai spus acesta.
“Nu sunt convins că reforma spitalelor este rezolvarea la problemele sănătății românești”, a afirmat prof. dr. Radu Deac, medic chirurg, președinte al Societății Naționale de Chirurgie Cardiovasculară, menționând că medicina de familie și cea din ambulatoriu ar trebui să atragă pacienți și să găsească soluții la problemele acestora. „Medicii de familie trebuie apreciați, nu trebuie considerați Cenușăreasa sistemului de sănătate, pentru că ei au rolul important de «gate-keepers» și ar trebui să li se acorde facilități pentru a lucra în rural sau să li se dea posibilitatea să își achiziționeze cabinetele în care lucrează pentru a-i sti-mula să le doteze cu aparatură. Medicina ambulatorie este pe cale de dispariție, noroc că au apărut policlinicile particulare”, a spus dr. Deac. El a subliniat efectele nefaste ale comasării spitalelor la Tg. Mureș în defavoarea încurajării și respectării performanței în medicină.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica, luna Aprilie 2011
