Sistemul de sănătate este nesustenabil, iar singura cale pentru a aduce bani privaţi în sistem este definirea pachetului de servicii medicale de bază, a spus preşedintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Nicolae-Lucian Duță, în deschiderea conferinței „Finanțarea sustenabilă a sistemelor de sănătate” organizată de Tarus Media pe 24 şi 25 martie. Potrivit lui Duţă, pachetul de servicii medicale de bază ar putea fi conturat până în martie 2012, acest termen fiind asumat în Guvern.
„Ieri, în ședința de Guvern, în Strategia Națională de Raționalizare a Spitalelor, am reușit să introducem asumarea Guvernului ca până la data de 31 martie 2012 măcar să încercăm să enunțăm, să construim pachetul de servicii de bază. Doar așa vom putea discuta despre sustenabilitatea sistemului sanitar”, a spus Lucian Duță.
El a menţionat că suma cu care bugetul de stat a intervenit pentru a echilibra bugetul CNAS în 2010 a fost de 15 ori mai mare decât în anii anteriori, în condițiile în care banii din asigurări de sănătate nu au mai fost suficienți necesităților. Președintele CNAS a readus în discuție eliminarea plafonului de prescripții din farmacii, care a indus o creștere rapidă a pieței farmaceutice și o datorie de 500 de milioane de euro, şi introducerea bugetului orientativ la prescriptor în noul Contract Cadru, ca mecanism de control al prescripției.
Clarificarea și diferențierea componentelor serviciului public de sănătate și a componentelor de piață din cadrul sistemului este esențială pentru un management corect, a menționat Vasile Pușcaș, fost-negociator-șef al României cu Uniunea Europeană. „O măsură foarte bună ar fi stabilirea bugetului de sănătate pe sistem multianual pentru că va genera o mult mai bună absorbție a fondurilor structurale. Avem nevoie de investiții în sănătate și astfel vom convinge că putem veni cu partea de finanțare structurală”, a spus Vasile Pușcaș.
Pacienții cu venituri reduse cheltuiesc mai mult cu plățile informale decât cei cu venituri mai ridicate, a arătat prof. Wim Groot, profesor de economie a sănătății la Universitatea Maastricht (Olanda), suma ajungând chiar până la 30% din venitul lunar pentru pacienții care au nevoie de tratament serios. Mai mult, în ţările Europei de Est, plăţile informale nu sunt văzute ca un fapt de corupţie, ci ca un fel de tradiţie, a menţionat acesta citând un studiu realizat la nivel european în cadrul Universităţii din Maastricht.
Şerban Stancu, GBS Country Leader pentru IBM România, a prezentat componenta software a demersului de detectare a fraudei în domeniul medical, care poate identifica plătitorul de taxe, poate face un istoric al situaţiei de fraudă şi poate stabili tipare care pot fi folosite atât retroactiv, cât şi în timp real pentru determinarea potenţialelor fraude.
Attila Laszlo, viceprimar al oraşului Cluj-Napoca, a adus în discuție problemele cu care se confruntă autorităţile locale atunci când preiau managementul spitalelor, remarcând faptul că „procesul de descentralizare este binevenit, dar nu se face datorită democrației, ci datorită lipsei resurselor centrale, iar toate consecințele trebuie suportate de autoritățile locale”.
Sorin Popescu, Corporate Affairs Director, Amgen România, a prezentat situaţia consumului de medicamente în România, subliniind că piaţa farmaceutică are nevoie de o creştere de 15% anual pentru ca în 2020 să ne apropiem de consumul de medicamente care există în statele dezvoltate. El a făcut o pledoarie pentru un dialog real al industriei cu autorităţile în beneficiul pacienţilor, şi a făcut o propunere concretă de implementare a unui sistem de clawback real care să controleze creşterea pieţei, prin care industria preia două treimi din costurile creşterii, ceea ce va aduce sume suplimentare la FNUASS şi va permite actualizarea listei de medicamente compensate, simultan cu reducerea termenelor de plată.
Adrian Pană, consultant specializat în probleme de sănătate, a subliniat importanţa analizei economice în iniţierea şi gestionarea Programelor Naţionale de Sănătate, şi faptul că “până în prezent în România nu s-a solicitat efectuarea unui anume tip de evaluare economică pentru includerea tehnologiilor medicale noi în lista de medicamente sau în Programele Naţionale de Sănătate”. El a adăugat faptul că în “în ultima perioadă există un interes crescut pentru introducerea unor analize de evaluare economica în procedura de rambursare a medicamentelor sau a altor tehnologii medicale”.
1,6 miliarde de euro, pierderi anuale prin frauda în sistemul medical
România pierde anual aproximativ 1,6 miliarde de euro din cauza fraudei existente în sistemul medical, sub forma plăților informale efectuate către personalul medical sau prin înregistrarea unor tratamente care nu au fost efectuate, potrivit datelor prezentate de Paul Vincke, președinte al Rețelei Europene de combatere a corupției și fraudei în străinătate (Belgia), în cadrul celei de-a doua zile a conferinței.
„În anul 2004, sistemul sanitar românesc a oferit servicii către 27 de milioane de persoane asigurate, dintre care doar 19 milioane au putut fi identificate. Costurile aferente nașterii unui copil în România ajung chiar până la 3.000 de euro în plăți informale către personalul medical, la care se mai adaugă încă o mie de euro dacă este nevoie de o operație cezariană”, a spus Paul Vincke care a încercat să dezvolte o colaborare cu autoritățile române încă din 2004, dar fără ca aceasta să se materializeze într-un proiect concret.
Spitalele sunt depășite ca instituții de sănătate
Spitalele, invenție a secolului 19, încep să reprezinte o unitate de sănătate depășită, însă mare consumatoare de resurse și ar putea fi punctul de început al transformărilor orientate spre o mai mare eficiență în sistemul românesc de sănătate, consideră prof. Niek Klazinga, profesor de Medicină Socială din cadrul Universității din Amsterdam, șeful proiectului Health Care Quality Indicator al OECD din Paris. „În secolul 21, spitalele se vor transforma dramatic și va fi tot mai puțin nevoie să concentrați multă tehnologie în aceeași locație. Va fi posibil ca îngrijirile de urgență să fie acordate în afara spitalelor, în unități speciale, chiar în ambulanțe”, a spus Klazinga, menționând că, deși în România numărul de paturi se află în scădere, rămâne totuși mai mare decât media europeană. Ca urmare a transformărilor viitoare, va exista o nevoie tot mai mare de medici generaliști și vor apărea noi profesii medicale, implicate în gestionarea instituțiilor, a mai spus acesta.
Fondurile europene, prea puţin utilizate
Aproximativ 200.000 de euro în fonduri europene sunt disponibili fără cofinanțare pentru dotarea cabinetelor medicilor, în prezent existând peste 200 de proiecte de acest gen, semn al interesului crescut al medicilor de familie de a profita de oportunitățile financiare ale fondurilor europene, a declarat Aura Răducu, director de programe pentru politici europene în cadrul Comisiei Europene, DG Regio. „O schemă de finanțare pentru medicina de familie ar fi binevenită dacă ar fi considerată o prioritate de către Guvern”, a spus Răducu. Domeniul sănătății reprezintă 2,5% din totalul alocării de fonduri europene pentru România, aproximativ 4-500 milioane de euro, 80% dintre proiecte existând deja. Pe de altă parte, implementarea proiectelor este întârziată, cu o absorbţie de 5% pe acest segment România fiind în coada clasamentelor europene. „Vom avea mai puține argumente să spunem că avem nevoie de mai mult dacă nu consumăm nici fondurile acestea”, a explicat Aura Răducu.
Ca reprezentant al inițiativelor la nivel european, europarlamentarul Petru Luhan a vorbit despre angajamentul său de a promova descoperirea Ralucăi van Staden (un instrument de diagnosticare a prezenței cancerului în corp printr-o analiză de sânge), atrăgând atenția asupra faptului că această afecțiune cauzează o treime dintre decesele din statele UE.
Dificultăţi pentru pacienţii cu boli rare din România
Prof. dr. Maria Puiu, vicepreședintele Alianței Naționale pentru Boli Rare din România, președintele Societății Române de Genetică, a prezentat dificultăţile şi situația accesului la tratament a pacienților cu boli rare. Ea a subliniat necesitatea ca Asociația Pacienților să fie consultată de autorități în cazul deciziilor care îi privesc pe aceşti pacienți. Bolile rare afectează mai puțin de cinci din 10.000 de oameni. Există între 4.000 – 8.000 de boli rare, ceea ce înseamnă că 7% dintre europeni suferă de o boală rară.
„În România, există 4.867 de persoane încadrabile în această patologie, în realitate numărul persoanelor care suferă de o boală rară fiind dublu. Ministerul Sănătății alocă 45.490 de lei pe an pentru fiecare caz”, a declarat conf. dr. Geza Molnar, consilier personal al Ministerului Sănătății.
Andras Fehervary, director în cadrul Novartis Oncology Europe, a punctat investițiile majore, inclusiv în domeniul studiilor clinice, pe care companiile farmaceutice trebuie să le realizeze pentru a obține medicamente pentru boli rare, precum și parteneriatele pe care le derulează în alte state cu autoritățile sau cu alte companii farmaceutice pentru a îmbunătăți accesul pacienților la tratament.
Delia BUDURCA
Redactor sef
Medica Academica
Mobil: +40 728 900 763
TARUS MEDIA S.A.
Bd. Metalurgiei nr. 78
sector 4, Bucuresti
Tel/Fax: +40 21 321 0190
