Sistemul e-Health românesc, cu toate componentele sale – cardul de sănătate, rețeta electronică, dosarul electronic al pacientului – va fi complet funcțional la începutul anului 2013, în timp ce la capitolul telemedicină România a dezvoltat un sistem unic în Europa, ca mod de implementare a instrumentelor specifice, au declarat în cadrul conferinței e-Health Congress, organizată de Tarus Media, reprezentanți ai autorităților – Lucian Nicolae Duță, președintele Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) și Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății. >>>
Președintele Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate a anunțat semnarea contractului cadru pentru implementarea sistemului electronic de sănătate în România, menționând că licitația pentru cardul de sănătate a fost recent deschisă. Construcția sistemului informatic necesar implementării cardului de sănătate va începe în cursul lunilor iulie-august, iar în februarie 2012 va începe distribuirea cardului, a afirmat Lucian Nicolae Duță în deschiderea conferinței. De asemenea, componenta „rețetă electronică” va fi funcțională, potrivit previziunilor, în martie 2012, în timp ce Dosarul Electronic al Pacientului (DES), componenta cel mai dificil de implementat, va deveni operațional la începutul anului 2013.
„Costul implementării acestor elemente de sistem informatic nu reprezintă nici 10% din cât a cheltuit Marea Britanie pentru componenta „dosar electronic” și anume 2 mi-liarde de lire sterline. Sistemul de sănătate informatizat va fi mai eficient prin reducerea fraudei, care se ridică la miliarde pe an. Doar noi suntem vinovați, ca stat, pentru că avem o creștere a consumului de me-dicamente cu 50%, la 500 de milioane de euro într-un singur an și nu luăm măsurile necesare”, a a-fir-mat Duță. Președintele CNAS a estimat că vom putea vorbi de „o limitare consistentă a fraudei peste 6-7 luni”, după implementarea e-prescripției.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a realizat în discursul său susținut în deschiderea confe-rin-ței Tarus Media o analiză a situa-ției din sistemul de sănătate ro-mânesc, menționând că problemele persistă pentru o perioadă extinsă de timp. „Toate spitalele primăriei au scor Apgar (evaluare a stării de sănătate a copilului la naș-tere n.r.) sub 5”, a menționat primarul Capitalei referindu-se la noul sistem de clasificare a spitalelor.
Telemedicină de urgență, unică în Europa
Modalitatea de implementare a instrumentelor de telemedicină în cadrul serviciilor medicale de urgență din România reprezintă un model unic la nivel european pe care unele state l-au remarcat deja, a afirmat dr. Raed Arafat (foto), subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății. „În Europa sistemele de telemedicină sunt organizate pe specialități. De exemplu, în Finlanda există un astfel de sistem pe specialitatea neurologie. Sistemul din România este diferit de telemedicina „la rece” în care se primesc consultații la telefon, echipajele noastre pot trimite chiar imagini, pe lângă date legate de funcțiile vitale în cazul unui pacient care a suferit un accident, de exemplu”, a spus dr. Arafat. Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătății a prezentat un proiect de telemedicină interspitalicească prin intermediul căruia sunt conectate spitale la nivel regional, unitățile de urgențe mai mici beneficiind astfel de experiența și informațiile existente într-un spital județean, de exemplu.
Traian Ionescu (foto), consilier al preșe-din-telui Siveco România, a subliniat la rândul său avantajele și dezavantajele existenței unui sistem de sănătate informatizat, mențio-nând accesul la informații în timp real, organizarea mai aplicată a programelor de prevenție, monitorizarea bolilor cronice, folosirea infor-ma-țiilor pentru cercetare. Traian Ionescu a declarat că, în același timp, un astfel de sistem poate fi dificil de implementat, mai ales dacă sunt implicate spitale cu sistem informatic diferit și că ar putea fi expus unor riscuri de genul unui răspuns întârziat al sistemului, fiind vorba de un sistem complex sau de episoade în care sistemul ar putea să nu funcționeze deloc.
Franța și Olanda – modele de studiu
Noua strategie e-Health la nivel european care vizează conștientiza-rea, interoperabilitatea, crearea unei legislații dedicate, demersurile de cercetare și inovare, dar și Directiva privind îngrijirea medicală transfrontalieră oferă un cadru ofi-cial pentru realizarea de aplicații practice e-Health, a afirmat dr. Amalia-Irina Vlad (foto), DG INFSO, Research Programme Officer pentru Comisia Europeană, în discursul susținut în cadrul confe-rin-ței. Prof. dr. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar a afirmat că sistemul e‑health ar trebui să vizeze în primul rând creșterea nivelului serviciilor medicale oferite populației, men-ționând că Olanda este unul dintre statele pe care trebuie să le avem ca model în ceea ce privește informatizarea sistemului medical, acesta dispunând deja de spitale în care informația este în întregime stocată în format electronic
Dr. Michele Thonnet (foto sus, stânga) din partea Misiunii pentru Informatizare a Sistemului de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătății din Franța a prezentat experiența statului francez în implementarea sistemului informatic de sănătate, punctând că acest demers a avut loc pentru a asigura servicii de o calitate mai ridicată pacienților și mai puțin pentru a eficientiza costurile sau pentru a combate frauda. „Deși în alte domenii personalul și populația implicată sunt obișnuiți să folosească internetul, în domeniul sănătății instrumentele IT&C au pătruns mai greu, așa că la început a trebuit să oferim aplicațiile necesare, să creăm un sistem care să se plieze nevoilor regionale”, a spus Thonnet despre implementarea care a început în 1996. În prezent, Franța implementează componenta „dosarul electronic farmaceutic”, mai simplă, din moment ce o parte a infrastructurii era deja funcțională. „Colaborarea cu partenerii din industrie pentru a realiza cea mai bună implementare, dar și anticiparea punctelor bune și a celor slabe în ceea ce privește componentele sistemului sunt pași care ajută în drumul spre succes”, a spus Thonnet.
Dr. Peeter Ross, expert e-Health pentru Fundația Estoniană pentru e-Health, a prezentat situația în ceea ce privește informatizarea sistemului medical din Estonia. Pacienții accesează dosarele de sănătate pe baza cardului de identitate și pot consulta informațiile stocate despre ei, rețetele care le-au fost eliberate, pot stabili anumite preferințe și se pot oricând retrage din sistem. „După primii trei ani de la implementarea serviciilor de e-Health am constatat că posibilitatea pacienților de a-și programa consultațiile online este din ce în ce mai populară și că numărul pacienților care au un dosar medical electronic a crescut”, a mențio-nat Ross. Estonia a implementat recent şi proiectul e-prescription, ajungând ca în numai opt luni reţeta electronică să ajungă la o pondere de 80% din total. Estonia are 1,3 milioane de locuitori.
E-health – piață cu potențial pentru viitor
Cristian Silviu Bușoi, europarlamentar în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, a prezentat o imagine de ansamblu asupra pieței europene de e-Health, afirmând că potenția-lul acesteia este departe de a fi atins. În prezent, 92% dintre spitalele europene sunt conectate la internet broadband, iar 65% folosesc dosare electronice, însă doar 24% oferă acces la ele din afara spitalelor și doar 4% dau posibilitatea pa-cienților să le consulte, a menționat Silviu Bușoi, citând rezultatele unui survey făcut pe 900 de spitale din UE de către Comisia Europeană. „Telemedicina reprezintă un avantaj pentru persoanele cu dizabilități și boli cronice, având o mai mare eficiență în aceste cazuri. Pe de altă parte, în perioadă de criză, este un element esențial”, a afirmat Bușoi.
Diferențele enorme la nivel mondial în ceea ce privește accesul la serviciile de îngrijire, dar și avantajele pe care instrumentele de telemedicină le oferă pacienților care trăiesc în afara orașelor mari sau în țările subdezvoltate au fost subliniate în cadrul conferinței de prof. dr. Michael Nerlich, preșe-din-tele International Society for Telemedicine and e-Health, care a prezentat activitatea organizației. „Potrivit unui raport al Orga-ni-za-ției Mondiale a Sănătății, un copil dintr-o suburbie a orașului Glasgow, Scoția, are o speranță de viață cu 28 de ani mai redusă decât a unuia care locuiește în centru doar din cauza celor 13 kilometri dife-ren-ță. O fată din Lesotho are o speranță de viață cu 42% mai redusă decât a uneia din Japonia, iar în Suedia, riscul ca o femeie să decedeze în timpul sarcinii și nașterii este de unu la 17.400, în timp ce în Afganistan riscurile sunt de unu la opt”, a exemplificat Nerlich.
Simona Ene, vicepreședinte al Coa-liției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC), a vorbit despre implicarea organizației pe care o reprezintă la nivelul inițiativelor eu-ro-pene și a arătat avantajele pe care un sistem informatic bine pus la punct le-ar putea aduce pentru pa-cienții cu boli cronice prin asigurarea unui mai bun acces la informație, conectarea în timp real cu furnizorii de servicii medicale (programarea vizitei la medic, a doua opinie, prescrierea electronică a reţelelor), accesul la servcii de monitorizare şi îngrijire la domiciliu și la asistență medicală transfrontalieră. <<<
