O provocare pentru secolul XXI, bolile cronice au constituit subiectul unui eveniment de mare interes, cu participare internaţională, organizat la București. Este vorba despre Chronic Disease and Health Management 2009, eveniment cheie în sistemul de sănătate românesc, organizat de TARUS Media şi British Medical Journal, ediţia în limba română. În premieră, organizatorii, împreună cu Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională “Prof. dr. C.T. Nicolau”, au creat un punct de donare de sânge pentru participanţii români şi străini. Sângele va fi donat pacienţilor cu boli cronice din principalele spitale din România.
Peste 250 de participanţi din Europa Centrală şi de Est
Peste 45 de speakeri din România, Olanda, SUA, Marea Britanie, Italia, Belgia
Primul Forum Naţional al Medicilor şi Pacienţilor
Întâlnirea membrilor Asociației Spitalelor din România şi alegerea noului Board de conducere
Încheierea de parteneriate strategice între instituţii din străinătate şi din România, în domeniul sănătăţii
Primul Forum Național al Medicilor și Pacienților
Dr. John Cachia, preşedintele European Hospital and Healthcare Federation, a declarat că o cărămidă de temelie în succesul managementului bolilor cronice “este comunicarea dintre profesionişti”. Astfel, pacientul devine pivotul în jurul căruia se organizează toate modelele de îngrijiri medicale. Europa se confruntă cu o avalanşă de boli cronice, fapt pentru care este necesară implementarea unei noi strategii capabilă să ţină sub control respectivul fenomen din punct de vedere al tratamentelor şi al costurilor alocate îngrijirii bolnavilor.
Noi abordări
Specialiştii au adus în discuţie noi abordări privind managementul bolilor cronice, cum ar fi pacientul expert, informatizarea sistemelor de sănătate (E-health), “coaching” în sănătate. O temă de mare interes pentru România, şi anume managementul BPOC, a fost suţinut de prof.dr.Traian Mihăescu, editorul British Medical Journal, ediţia în limba română şi prof. dr. Miron Bogdan, vicepreședinte SRP.
Prof. dr. Irinel Popescu, președinte CNAS
Din 1999 şi până acum programele naţionale de sănătate (pentru bolile cronice – n.r.) au cunoscut o evoluţie favorabilă în sensul îmbunătăţirii din punct de vedere al conceperii lor, obiectivelor, activităţilor, indicatorilor specifici, monitorizării numărului de bolnavi beneficiari.
Eric de Roodenbeke, Director general, Federaţia Internaţională a Spitalelor
Să nu uităm că majoritatea ţărilor se confruntă cu probleme de sănătate generate de bolile cronice. În lume există un milliard de oameni care sunt consideraţi supraponderali. Tehnologia permite detectarea de noi diagnostice. Problema care se pune este reconsiderarea sistemului de furnizare de servicii medicale.
Mircea Olteanu, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Spitalelor din România
Pe plan mondial, bolile cronice au căpătat o mare amploare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat restructurarea sistemelor de sănătate pentru a face faţa noilor provocări. Roluri cheie sunt managementul cunoaşterii şi tehnologia informaţiei.
Casa Medicală Centrată pe Pacient
Patient Centered Primary Care Collaborative este o coaliţie încheiată între reprezentanţi ai angajatorilor de top, ai unor grupuri de consumatori, organizaţii pentru calitatea îngrijirii pacientului, sindicate, spitale, precum şi medici. Principiile Patient Centered Primary Care Collaborative sunt: • colaborare permanentă cu medicul de familie pentru personalizarea tratamentului • îngrijire integrată în sistemul de sănătate; calitate şi siguranţă • facilitatea accesului la îngrijire.
Prezentă la evenimentul dedicat managementului bolilor cronice, Edwina Rogers (foto), director executiv, Patient Centered Primary Care Collaborative, SUA, a prezentat, în premieră pentru România, un nou concept de asistenţă medicală primară, şi anume, Casa Medicală Centrată pe Pacient (Patient-Centered Medical Home – PCMH).
Astfel, îngrijirea pacientului este privită printr-o abordare cuprinzătoare care facilitează încheierea unor adevărate parteneriate între pacienţi şi medici sau între familia pacientului şi practician. “Crearea de astfel de case medicale poate permite un acces mai bun la asistenţă medicală, creşterea gradului de satisfacţie în ceea ce priveşte îngrijirea şi îmbună-tăţește calitatea vieţii bolnavului”, a subliniat Edwina Rogers. În 2002, şapte organizaţii naţionale de medicină de familie din SUA au creat proiectul “Viitorul în medicina de familie ”, cu scopul de a remodela specialitatea medicinei de familie.
Astfel, proiectul îşi propunea ca fiecare american să aibă o “casa medicală”, prin care să beneficieze de servicii necesare în caz de boli cronice, acute sau pentru prevenţie. Specialiştii americani au recomandat sistemul danez de îngrijire la domiciliu. Acesta reprezintă unul dintre cele mai eficiente sisteme, fiind organizat în case medicale de îngrijire centrată pe pacient şi atinge cel mai înalt nivel de satisfacere a nevoilor pacienţilor din lume.
Barack Obama, preşedinte al SUA
Susţin conceptul Casa Medicală Centrată pe pacient, iar ca parte a programului meu de dezvoltare a sistemului de sănătate voi încuraja şi asigura plata corespunzătoare pentru cei care implementeaza astfel de modele , generate de practicieni, echipe interdisciplinare, programe de managementul îngrijirii şi programe de coordonare a îngrijirii, mecanisme de control al calităţii, sisteme IT de sănătate care, cumulate, vor duce la îmbunătăţirea calităţii îngrijirii.
