Din 7 mai şi până la sfârşitul acestui an cei interesaţi pot face gratuit testele pentru depistarea astmului, lista centrelor unde se pot face programări fiind disponibilă pe site-ul www.invingeastmul.ro.
Astmul – a cărui Zi Mondială a fost marcată pe 7 mai – este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice din lume, peste 300 de milioane de persoane suferind, în întreaga lume, de astm. În Europa, statisticile arată că monitorizarea şi controlul astmului costă 17,7 miliarde de euro anual.
“Când este vorba de electrocardiogramă o ştie toată lumea, în schimb la spirometrie avem probleme. Spirometria nu doare şi nu necesită efort. Durează 5 minute, iar rezultatul se dă pe loc”, a declarat prof. dr. Florin Mihalţan, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie. Prevalenţa astmului este de 4 – 6% din populaţie, ceea ce înseamnă peste 800.000 de persoane raportat la populaţia României. Potrivit prof. Mihălţan, circa 30 – 40% dintre pacienţii cu astm sunt încă nedepistaţi în România.
Societatea Română de Pneumologie, cu sprijinul companiilor farmaceutice AstraZeneca si Novartis, organizează în 150 de spitale şi policlinici de specialitate din 40 de judeţe ale ţării, testări gratuite pentru depistarea astmului, în cadrul campaniei „Astmul poate fi controlat!”. Lista completa a unităţilor participante şi a datelor de contact este disponibilă pe www.invingeastmul.ro. Testările se fac pe baza unei programări telefonice prealabile. Bucureştenii se pot testa şi în Parcul Tineretului, intrarea dinspre Palatul Copiilor, între 11 şi 12 mai.
Anul trecut Societatea Română de Pneumologie a desfăşurat în 80 de centre „Programul Național de Educație și Evaluare în Astm Bronșic și Bronhopneumopatie Obstructivă Cronică“, timp de 4 luni. Au fost testaţi 37.036 pacienți, dintre care 55% deja diagnosticaţi cu o boală pulmonară sau cu risc crescut de dezvoltare a unei boli pulmonare . Dintre aceşti pacienţi cu probleme şi risc crescut de boli pulmonare, 46% au fost diagnosticaţi cu astm bronşic si 54% cu BPOC.
Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. În timpul crizei de astm, mucoasa căilor respiratorii se îngustează, muşchii din jurului acesteia se contractă, iar mucusul blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă. Simptomele astmului variază in timp si adesea ele se agravează, în mod caracteristic, în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii. Severitatea astmului variază, de asemenea, de la individ la individ. Astmul poate fi controlat, atunci când pacientul nu foloseşte deloc sau foarte rar medicaţia de salvare, poate să facă efort fizic la fel o persoană obişnuită, are funcţia pulmonară normală sau aproape normală (măsurată prin probe specifice), nu are sau are foarte rar crize de astm. Unul din indicatorii cei mai importanţi ai lipsei de control a astmului este spitalizarea. La nivel internaţional, obiectivul este reducerea spitalizărilor din cauza astmului cu 50% până în 2015.
