Spitalul Judetean din Baia Mare, racordat la activitatea de transplant

0

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Baia Mare a reuşit în numai un an, 2013, să aibă o contribuţie importantă la activitatea de transplant în România, după mai mulţi ani în care aici nu a fost făcută nicio prelevare de organe. Secretul acestei evoluţii constă, după cum a explicat dr. Andrei Mureşan, şeful Secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă din cadrul Spitalului judeţean, cu prilejul conferinţei Danubian Transplant Symposium, care a reunit transplantologii români în luna decembrie, la Viena, în întocmirea şi aplicarea unui Protocol specific pentru prelevarea de organe. Deşi începuturile activităţii de transplant în România, cu excepţia unor realizări punctuale, se situează la începutul anilor 2000, deci mai bine de 13 ani, abia recent în această activitate de vârf au fost cuprinse şi spitalele judeţene.

      Spitalul Jude­ţean Baia Mare nu se poate mândri cu o experienţă de 13 ani şi chiar mai mulţi de prelevări de organe pentru transplant, şi o spun cu mare regret. Însă poate nu am perseverat suficient pentru a invinge inoportunităţile începutului”, a spus dr. Andrei Mureşan în debutul prezentării sale.

Între motivele identificate de spe­cia­liştii de la Baia Mare se află noutatea acestor noţiuni – prelevarea şi transplantul – care, pe fondul lipsei de experienţă, creau impresia unor noţiuni teoretice, abstracte, atât pentru personalul medical, cât şi pentru populaţie. Încercările nereuşite şi lipsa aparaturii necesare pentru diagnosticul morţii cerebrale au fost alte elemente care au descurajat echipa medicală în intenţia de a începe să participe la activitatea de transplant.

Cauzele acestor încercări nereuşite au fost, după cum au fost identificate de dr. Andrei Mureşan, în primul rând lipsa de experienţă în comunicarea cu aparţinătorii pentru obţinerea acordului de prelevare. Unul dintre motive a fost legat şi de obstrucţionarea acestui demers din partea cultelor. Lipsa posibilităţilor legale de ajutor material, precum şi lipsa cointeresării factorilor de decizie din cadrul spitalului au avut drept consecinţă nealocarea de fonduri pentru dotarea secţiei ATI cu aparatura necesară pentru declararea morţii cerebrale.

Însă schimbarea şi completarea legislaţiei în domeniu au rezolvat parte din aspectele care împiedicau demararea activităţii de prelevare de organe, astfel încât a fost posibilă implicarea conducerii unităţii care sprijină echipa de coordonare a transplantului din spital în situaţii de impas, completarea mijloacelor de diagnostic a morţii cerebrale şi posibilitatea legală de ajutor material acordat aparţinătorilor. De asemenea, o contribuţie pozitivă a avut şi încurajarea actului de prelevare de către conducerea majorităţii bisericilor din România, precum şi ecoul benefic în mass media pe care a început să-l aibă activitatea de transplant în general şi cea din România, în special.

Pe fondul acestor evoluţii, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Baia Mare a făcut o nouă încercare de a se racorda la sistemul de transplant din România, încercare soldată de acestă dată cu o reuşită. “În 24 aprilie 2013 am realizat prima declarare a morţii cerebrale, în 3 mai 2013 am realizat prima prelevare de organe la Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare, iar reuşita ne-a dat curajul să perseverăm. În cele opt luni de la prima declarare am realizat 19 declarări de moarte cerebrală şi 11 prelevări de organe, ceea ce înseamnă, în total, 30 de activităţi”, a spus dr. Andrei Mureşan.

De fapt, secretul reuşitei din spitalul băimărean se află în aplicarea unui Protocol în activitatea de prelevare de organe pentru transplant în spital, Protocol realizat la nivelul Secţiei Anestezie Terapie Intensivă de către echipa locală de coordonare. Acest Protocol a fost agreat de conducerea spitalului. “În prezent, putem vorbi de o rutină în activitatea de prelevare de organe pentru transplant în Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare, rutină care constă în aplicarea unui protocol realizat la nivelul secţiei ATI de către echipa locală de coordonare şi agreat de conducerea spitalului”, a explicat dr. Mureşan.

Protocolul aplicat a standardizat procedura şi a permis ca în numai câteva luni să poată fi făcute prelevări care au salvat zeci de vieţi ale unor pacienţi la limită, aflaţi pe listele de aşteptare din principalele centre de transplant din România.

Prima prelevare, a spus dr. Andrei Mureşan, “după o perioadă lungă de dezamăgire şi absenţe, ne-a redat încrederea şi optimismul că putem ajuta aceea categorie de bolnavi a căror ultimă speranţă de viaţă este transplantul”.

Anul 2013 a fost cel mai prolific an al activităţii de transplant din România, a fost principala concluzie a evenimentului Danubian Transplant Symposium – Transplantaţi şi transplantologi, organizat de TARUS Media, eveniment care s-a aflat la a X-a ediţie. Simpozionul a reunit la Viena, între 13 – 15 decembrie 2013, reputaţi transplantologi români, alături de coordonatori de transplant, medici anestezişti şi alți specialiști implicaţi în activitatea de transplant. Dr. Victor Zota, coordonator naţional de transplant, a punctat: „Este cel mai prolific an al activităţii de transplant din România. Am realizat ceva absolut deosebit, care depăşeşte tot ceea ce ne imaginam acum zece ani. Îmi amintesc că vorbeam cu prof. Irinel Popescu că dacă vom ajunge la 50 de transplanturi pe an depăşim posibilităţile sistemului. Iată că am ajuns la peste 500 de transplanturi anul ăsta, cu toate categoriile de organe, inclusiv de măduvă”.

În 2013 s-au realizat în România peste 300 de transplanturi de rinichi, 118 transplanturi de ficat şi un transplant de cord. Un eveniment cu importanţă majoră pentru dezvoltarea acestui domeniu a fost apariţia Ordinului 1246/2012, care a stabilit existenţa a câte unui coordonator de transplant în fiecare spital judeţean şi în spitalele reprezentative din Bucureşti.

About Author

Delia Budurca

Leave A Reply