Sanador a deschis acum două luni cel mai mare spital privat generalist din Capitală, prevăzut cu o capacitate maximă de 280 de paturi, din care pentru moment operează doar jumătate. Dacă alți operatori privați au ales o strategie diferită de dezvoltare, investind întâi semnificativ în clinici și dezvoltând rețeaua în țară, Sanador a ales să mizeze pe un spital de top, o investiție de 40 de milioane de euro, care să fie inima activității medicale, dar și a businessului, în centrul Capitalei. Este singurul spital privat generalist care se află în categoria a III-a conform noii clasificări a spitalelor. Are 12 linii de gardă și o terapie intensivă cu 18 rezerve, dotată similar celor mai moderne spitale din vest. Iar până la sfârșitul anului și-a propus să mai urce în pas, în categoria a II-a, aducând și învățământul medical în spital, spune dr. Doris Andronescu, director general Sanador. >>>
În ceea ce privește adresabilitatea, aceasta este estimată să crească semnificativ după 1 iulie, odată cu intrarea în vigoare a contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
“Din ce în ce mai mulți se adresează sistemului privat, pentru că din ce în ce mai multe centre au și această componentă, lucrează cu Casa de asigurări. Chiar dacă au un venit mai mic, își pot face analize sau investigații decontate de Casă. În funcție de natura serviciilor, se percepe o coplată pe care, în general, pacienții și-o pot permite. Astfel, datorită acestei facilități, ne adresăm și celor care au mai puțini bani. La spital a început de la 1 iulie contractul cu CNAS, și decontările sunt chiar semnificative”, apreciază Doris Andronescu, exemplificând cu suma decontată pentru o naștere, de 4000 lei. Pentru orice fel de alt caz medical sau chirurgical, decontul este de 2000 lei.
Doris Andronescu a pornit acum zece ani, în 2001, cu o clinică de 12 cabinete, într-o perioadă în care nu exista încredere în sistemul medical privat nici din partea medicilor, nici din partea pacienților, ba chiar exista “o ușoară ostilitate”. După ce a renunțat la conducerea Cetelem, omul de afaceri Florin Andronescu s-a implicat și el în businessul soției sale. Sanador a mai deschis apoi, în 2005, tot în București, o clinică mai mare, cu 40 de cabinete, dezvoltând imagistica și o flotă de ambulanțe proprii, dar businessul Sanador s-a dezvoltat, comparativ, cu mult mai puțin aplomb decât cel al altor operatori privați. Proprietarii Sanador nu au mizat pe dezvoltarea unei rețele de clinici în țară, dar au așteptat, și-au făcut toate calculele, au apelat la un “guru” al spitalelor, Simon Lovegrove, și au investit masiv într-un mare spital generalist în centrul capitalei, lângă Piața Victoriei.
“Nu putem spune cu cât va crește adresabilitatea, pentru că abia am început să funcționăm, din 14 apri-lie. Până acum evoluția a fost foarte bună, adresabilitatea a crescut de la o săptămână la alta, probabil că atunci când va interveni contractul cu Casa va înseamna o creștere mare, în special în obstetrică, dar noi ne dorim pentru toate specialitățile, pentru că nu suntem numai maternitate”, explică Doris Andronescu.
Profit operațional în trei ani, amortizare în zece
Până acum ponderea contractului cu CNAS în businessul Sanador nu a însemnat mai mult de 10%, și a provenit din serviciile decontate pe laborator și imagistică. Însă pentru serviciile paraclinice bugetele sunt diferite, iar spitalul ar urma să capete ponderea cea mai importantă în cifra de afaceri a companiei. Abonamentele corporate înseamnă o altă piață pe care Sanador nu a mizat foarte mult, lăsând această bătălie altor operatori – din cifra de afaceri a companiei, de 11 milioane de euro anul trecut, numai 15% provine din abonamente. “Noi nu ne-am bazat foarte mult pe abonamente deoarece nu reprezintă medicina adevărată, important este plătitorul care vine din stradă. 15% din cifra de afaceri reprezintă abonamentele, 10% Casa și restul sunt plătitorii adevărați, adevărata adresabilitate, pacientul din stradă. Ca să atragi pacientul din stradă este nevoie de o muncă intensă, care durează de mulți ani, trebuie să conferi încredere și calitatea serviciilor medicale să fie tot timpul la fel”, explică dr. Andronescu. Pentru acest an proprietarii Sanador au gândit două scenarii pentru cifra de afaceri: 15 – 16 mil euro pentru scenariul pesimist, 24 – 25 milioane de euro pentru scenariul optimist.
În ceea ce privește gradul de ocupare, dat fiind că pentru un spital gradul maxim de ocupare acceptat e 80- 85%, obiectivul este, pentru primul an de funcționare, 30%. “Asta înseamnă cam 3.500 de pacienți la numărul nostru de paturi. Profitul operațional apare după trei ani, amortizarea după 10 ani, există un business plan la care s-a lucrat cred că mai mult de doi ani. Am avut consultant un guru al spitalelor, Simon Lovegrow, și în cadrul acestui proiect am prevăzut anii de pierdere, până apare profitul operațional”, spune Doris Andronescu.
Medicii de afară se întorc pentru salarii ca în vest
Sanador are acum 200 de angajați și alți 300 – 350 de medici colaboratori, dar echipa este prevăzut să crească odată cu gradul de ocupare. Salariile variază, funcție de specialitate, de la 2000 – 3000 de euro până la 10.000 – 12.000 de euro în imagistică, iar pentru salarii similare cu cele din vest medicii români vor să se reîntoarcă acasă, alături de familii. “Sunt medici care au venit din Germania, Franța, se întorc acasă, au aceleași venituri și sunt cu familia. La noi sunt două cazuri și suntem întrebați dacă vrem să angajăm, sunt foarte mulți care își doresc să se întoarcă. Numărul angajaților pe care îi avem corespunde gradului de ocupare de la acest moment, care este de început”, explică Doris Andronescu.
În ceea ce privește medicii care vin din spitalul de stat la privat, adaptarea este o problemă legată mai mult de caracter, și nu ia mai mult de câteva zile unui medic să se adapteze la privat. “E funcție de educație, de caracter, durează o zi, două, trei. Imediat își dau seama că pacientul este rege, el trebuie respectat, răsfățat… În funcție de caracterul fiecărui medic, poate lua foarte puțin”, spune dr. Andronescu, subliniind că echipa îi este alături încă de la început, însă s-a dezvoltat permanent.
În ceea ce privește complexitatea intervențiilor în privat, Doris Andronescu își dorește ca în spital să fie făcute operații complicate, iar pentru a susține acest lucru a investit masiv în compartimentul de rezistență, terapia intensivă, care să gestioneze cu maxim de profesionalism problemele care pot apărea. “Terapia intensivă este o zonă deosebit de importantă, pentru că dacă se întâmplă vreo complicație, acolo este rezolvarea. Apoi avem zona de medicină de urgență, cu ambulanțele proprii, pe care noi le avem din 2005, nu sunt subcontractate. E foarte important să ai flota ta de am-bulanțe… am încercat să dotăm spitalul de așa natură încât să facem față oricărei complicații”, spune dr. Andronescu.
Piața de medicină privată, evaluată la 450 de milioane de euro, trăiește un moment de eferves-cență odată cu materializarea treptată a proiectelor de spitale ale operatorilor privați, anunțate în ultimii ani. În București ar fi loc de 10 spitale private generaliste, cu 250 de paturi fiecare, arată statisticile din străinătate, raportate la populație. Aceleași statistici arată că în țară este loc de 100 de spitale private.
Competiția între stat și privat, dar, mai recent, și între privat și privat, este de natură să crească atât eficiența serviciilor medicale, cât mai ales calitatea acestora.
“Spital mi-am dorit dintotdeauna. De pe vremea când eram în sistemul public, la Spitalul de nefrologie Carol Davila. Mi-am dorit foarte mult pentru că am văzut toate neajunsurile dintr-un spital de stat, însă mi-am dat seama că nu pot imediat, mai ales în 2001, când nu exista nici un spital privat. Am început cu o clinică mai mică, însă întradevăr, visul meu a fost un spital. Și cel mai frumos moment a fost când proiectul s-a definitivat și când am văzut satisfacția medicilor în raport cu ceea ce au acum și cu ceea ce li se oferă”, spune Doris Andronescu. <<<