Jumătate din eficiența terapiei împotriva diabetului o reprezintă capacitatea pacientului de a-și gestiona afecțiunea, a afirmat Conf. Dr. Cristian Serafinceanu, de la Institutul Național de Nutriție și Boli Metabolice “Prof. Dr. N. Paulescu”, în cadrul Stanford University School of Medicine – Diabetes Self-Management Programme, un training dedicat cadrelor medicale care lucrează cu pacienții diabetici, derulat în perioada 24-28 octombrie la București. >>>
Inițiat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, împreună cu companiile Bristol Myers Squibb și AstraZeneca, programul de cinci zile și-a propus să pregătească personalul medical pentru ca, la rândul lor, medicii și asistentele să ofere pacienților informații care i-ar putea ajuta să își gestioneze mai bine boala și să se bucure de o mai bună calitate a vieții. Trainerii implicați în acest program, Ian Darling (Scoția) și Jean Thompson (Anglia) sunt acreditați de Universitatea Stanford pentru derularea trainingului dezvoltat de Stanford Patient Education Research Center.
„Educația pacientului cu diabet zaharat este mai importantă decât în orice altă afecțiune și ar trebui să sensibilizăm autoritățile cu privire la importanța și dificultățile acestui domeniu. Ceea ce facem noi este, de fapt, un management al riscului și este greu să convingem oamenii cu privire la un pericol care îi pândește, dar pe care nu îl simt. A preveni nu este mai ieftin sau mai ușor decât a trata, dar este mult mai bine, având în vedere că, la fiecare complicație a diabetului evitată, un pacient câștigă opt ani de viață, cu o calitate mai bună a traiului”, a spus Cristian Serafinceanu. Diabetul se manifestă la nivel mondial ca la o “explozie pandemică”, devenind una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică, odată cu amploarea dobândită în India și China.
În București, 3000 de cazuri noi de diabet anual
Doar la nivelul Bucureștiului sunt diagnosticate în fiecare an 3.000 de persoane cu diabet, a spus Conf. Dr. Serafinceanu, menționând că diabetul este prima cauză de orbire și prima cauză de amputație a membrelor. “Casa de asigurări de sănătate ar trebui să contorizeze acest serviciu, de pregătire a pacienților cu diabet”, a spus acesta, adăugând că în cadrul Institutului “Nicolae Paulescu” se realizează frecvent astfel de traininguri pentru pacienți, în special pentru cei nou-diagnosticați. Sesiunile de pregătire durează cinci zile, pe parcursul cărora se discută probleme legate de alimentație și se face consiliere pshiologică.
“Pentru succesul unui astfel de program este nevoie de susținere din partea autorităților, a sistemului medical, dar și din partea cadrelor medicale și a pacienților. Schimbările cele mai dificil de realizat sunt la nivelul autorităților și al sistemului medical, iar cele mai eficiente sunt schimbările mici, dar de impact”, a afirmat Jean Thompson, unul dintre trainerii din cadrul Stanford University. Thompson a menționat că în Marea Britanie s-au investit până în prezent milioane de lire pentru a educa pacienții cu boli cronice și că în momentul de față s-a trecut la pregătirea medicilor pentru a-i ajuta pe pacienți să devină cât mai independenți în gestionarea bolii.
Scopul acestei pregătiri este de a impulsiona oamenii să acționeze, să facă schimbări care să îi desprindă treptat de statutul de pacienți dependenți de medicul lor, care se agață de el pentru a afla răspunsuri, situație asociată unor costuri foarte ridicate pentru sistem, a explicat Thompson.
În Marea Britanie, ca și în România, există diverse organizații dedicate bolnavilor cu diabet, grupuri de pacienți, forumuri care încearcă să suplinească nevoia de informație a pacienților, însă a devenit tot mai greu pentru acestea să primească finanțare. O soluție pentru promovarea lor este ca materialele editate de aceste organizații să se afle în permanență în cabinetele medicilor care să le recomande pacienților să apeleze la ajutorul lor, a spus Jean Thompson.
Educația pacientului și comunicarea cu medicul, esențiale
„Când ești diagnosticat cu diabet, ești deja etichetat într-un anume fel, iar primul pas este acceptarea bolii și a schimbărilor pe care trebuie să le faci în viață – vei continua să mănânci, de exemplu, dar altfel, va trebui să reîncepi să faci mișcare, să faci cumpărături diferit – citind cu mai multă atenție etichetele produselor. Am încercat să îi facem pe medici să se pună în locul pacienților și să încerce să gândească la fel ca ei pentru că, pe lângă punctul de vedere medical, mai este nevoie și de un management emoțional al bolii și al rolului social al pacientului”, a spus Ian Darling, adăugând că, potrivit studiilor, o comunicare mai bună cu medicul și o mai bună educație a pacientului cu privire la boală au redus vizitele la medicii de familie sau la psihologi, precum și necesitatea prescrierii anumitor medicamente, economisind astfel resursele sistemelor de sănătate. „Cercetările au arătat că, dacă pacientul își cunoaște foarte bine boala și se preocupă de întreținerea stării de sănătate, există posibilitatea de a evita complicațiile, în acest caz ne mai fiind nevoie de prescrierea unor medicamente și economisindu-se astfel resursele sistemului de sănătate”, a arătat Darling.
Educația și comunicarea sunt esențiale în cazul unei afecțiuni cum este diabetul – dacă unul dintre părinți are diabet de tip doi, însă cunoaște foarte bine implicațiile acestei boli, există posibilitatea ca, prin educație, copilul lor să fie ferit de această afecțiune, în condițiile în care, deși predispoziția pentru boală poate fi moștenită, ceva din mediul înconjurător declanșează diabetul, a explicat Ian Darling.
Prevalența diabetului în România – 4-5%
Prevalența diabetului zaharat a crescut dramatic în România în ultimii cinci ani, fiind estimată la 4-5% din totalul populației, ceea ce înseamnă peste 800.000 persoane cu diabet zaharat în România. În acest moment, pacienții diagnosticați cu diabet zaharat sunt aproximativ 600.000.
Potrivit informațiilor Fundației Internaționale pentru Diabet, Europa are cea mai mare rată a incidenței diabetului din lume, prevalența cea mai ridicată fiind înregistrată în grupa de vârstă 40-59 de ani. Pe fondul îmbătrânirii populației, Fundația Internațională pentru Diabet estimează că în 2025 10,9% din populația Europei va suferi de diabet. Anual, între 2,5% și 15% din bugetele alocate sănătății sunt investite în costurile directe ale tratării complicațiilor diabetului, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care menționează că aproximativ jumătate dintre bolnavii de diabet decedează din cauza bolilor cardiovasculare. Costurile totale directe ale tratării diabetului de tip doi în Belgia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania, Suedia și Marea Britanie au fost estimate la 29 de miliarde de euro în 1999, respectiv 2.834 de euro pentru fiecare pacient cu diabet, pe an.
Până în anul 2025 se estimează că, la nivel mondial 300 de milioane de adulți vor suferi de diabet de tip doi. <<<
