În România se consumă anual 24 de milioane de litri de băuturi energizante, o singură băutură energizantă conține zece linguriţe de zahăr, patru tipuri de îndulcitori artificiali și între 2 și 9 aditivi alimentari, conținutul său de cofeină echivalând cu cel din trei ceşti de cafea espresso, iar conținutul de taurină variind între 50 mg şi 2 grame, arată concluziile unui studiu realizat de Asociația Pro Consumatori (APC). Piața băuturilor energizante în România este estimată la 250 de milioane lei.
APC a achiziționat 41 de băuturi energizante care prin formă şi concepţia grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenţiei tinerilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului.
„Băuturile energizante cu zahăr sau îndulcitori, sunt realizate dintr-un amestec de apă, dioxid de carbon, arome artificiale și aditivi alimentari. Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii atrag atenţia asupra afecţiunilor medicale generate de consumul pe termen mediu a unor astfel de produse. Din păcate, aceste produse, din cauza atractivităţii ambalajului şi a accesibilității date de preț, sunt achiziţionate de către tineri, care, nefiind informaţi cu privire la asocierea acestor băuturi cu alcoolul, riscă să-şi pună viaţa în pericol.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC și coordonatorul studiului.
În cele 41 de produse analizate s-au identificat 31 de aditivi alimentari, iar experţii APC România au formulat următoarele concluzii:
– 95% dintre produsele analizate conțin acid citric. E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității, este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților.
– 63% dintre produsele analizate conţin citraţi de sodiu. E331 – citraţii de sodiu (săruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosiţi ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare precum greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.
– 61% dintre produsele analizate conţin caramel cu sulfit de amoniu (caramel amoniacal). E150c – caramel amoniacal este un colorant maroniu obținut prin arderea zahărului în prezența amoniacului. Este susceptibil de declanșarea unor alergii. De asemenea, distruge Vitamina B6 din organism.
– 45% dintre produsele analizate conțin conservanţi artificiali (sorbat de potasiu şi benzoat de sodiu). Benzoatul de sodiu, prezent în 32% dintre produsele analizate, este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).
– 24% dintre produsele analizate conţin acesulfam K. E950 – acesulfam de potasiu, este un îndulcitor artificial care provoacă reacții alergice, migrene, greață, vomă, palpitații cardiace, pierderea memoriei și oboseală.
– 20% dintre produsele analizate conţin aspartam. E951 este un îndulcitor artificial care poate provoca reacţii alergice, spasme musculare, palpitaţii cardiace şi pierderea memoriei.
– 12% dintre produsele analizate conţin citrat trisodic. E331 este un regulator de aciditate care poate provoca probleme la nivelul muşchilor (spasme şi contracţii necontrolate şi dureroase) şi probleme la nivel digestiv (diaree).
Îndulcitorii artificiali pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.
Efectele nocive ale băuturilor energizante asupra organismului uman sunt recunoscute şi de către unii producători prin avertismentele menţionate pe ambalajul produselor . Toate produsele analizate conţin avertismentul ”Nu este recomandat pentru copii sau femeile însărcinate sau care alăptează”; 17% dintre produsele analizate conţin avertismentul ”A nu se consuma împreună cu alcool”; 15% dintre produsele analizate conţin avertismentul ”Nu se recomandă diabeticilor, persoanelor sensibile la cofeină”; 7% dintre produsele analizate conţin avertismentul ”Nu se recomandă consumul a mai mult de o doză de 250 ml pe zi”; 7% dintre produsele analizate conţin avertismentul ”În cazul în care se consumă cantităţi mari asociate cu activităţi sportive sau cu băuturi alcoolice pot apărea efecte nedorite”.
Cafeina în doze mari are un potenţial toxic semnificativ, poate provoca palpitaţii cardiace, hipertensiune, convulsii, dureri de cap, diaree, urinare frecventă, deshidratare, insomnie, tremur la nivelul mâinilor. Are acţiune laxativă şi epuizează rezervele de calciu din organism. Conținutul de cafeină per unitate de vanzare variază între 25 mg si 160 mg.
Taurina este un aminoacid neesenţial care se produce la nivelul ficatului prin sinteza aminoacizilor metionina şi cisteina. Cea conţinută de băuturile energizante este sintetică, iar pe termen mediu poate favoriza apariţia gastritei, respectiv a ulcerului peptic (distrugerea mucoasei gastrice/duodenale). Conţinutul de taurină per unitate de vanzare variază între 50 mg şi 2 grame.
”Alimentele vii precum apa de nucă de cocos, ciocolata neagră, ceaiurile naturale, sucurile de legume, batoanele raw-vegane, pudrele sălbatice de afine, acai, goji, merişoare, pudrele verzi de broccoli, moringa oleifloră, lucerna, Chlorella, extractul de ceai verde, turmericul, extractul de bacopa, boabele de cacao crude sunt adevăratele izvoare de energie “vie” cerute cu insistenţă de organismul nostru”, a afirmat Dumitru Balan, nutriționist.
Studiul privind impactul băuturilor energizante asupra sănătăţii tinerilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe tineri să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză.
