Îngrijirile medicale din România sunt satisfăcătoare pentru faza acută a bolii, dar răspund în mai mică măsură nevoilor pacientului cronic infectat cu HCV care are nevoie de îngrijiri medicale și asistență de lungă durată, arată studiul calitativ “Hepatita C – Perspective asupra îngrijirii de durată” realizat de Fundația Baylor România în Dobrogea.
Studiul subliniază că, dincolo de asistența medicală, bolnavul necesită îndrumare pentru acces la tratament și sprijin pentru a pune în practică recomandările specialiștilor, dar și pentru modificarea stilului de viață. În sistemul public de sănătate, pacientul depistat cu HCV parcurge un drum anevoios pentru a intra în tratatament; în plus, acesta are de cele mai multe ori o condiție socială modestă, este descurajat de birocrația necesară pentru accesul la terapie și renunță să se mai trateze. O componentă importantă în drumul spre vindecare este consilierea psihologică, iar acest serviciu nu este asigurat în sistemul public de sănătate, mai arată studiul. Una dintre soluții pentru îmbunătățirea situației ar fi parteneriatele între sistemul medical public și ONG-urile cu activitate în domeniul sănătății care ar putea prelua o parte din sarcinile medicilor privind informarea, îndrumarea pentru acces la tratament și consilierea psihologică a bolnavului depistat cu HCV.
“Noi, autoritățile, avem nevoie de serviciile acestei fundații. Ce face Fundația Baylor România în Dobrogea ar trebui să se extindă la nivel național. Cât timp voi fi eu la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate voi susține acest parteneriat și voi face tot posibilul ca el să funcționeze în beneficiul pacientului”, a spus dr. Vasile Ciurchea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În lipsa unei intervenții adecvate, în 2030 am putea avea o dublare sau chiar triplare a cazurilor de hepatită, a afirmat prof.univ.dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Național Matei Balș. “Infecțiile cu virusurile hepatitice B și C sunt recunoscute de autorități ca probleme de sănătate publică. Susțin continuarea programelor de prevenție și screening și mi-aș dori ca în 10 ani să putem scoate din circulație virusul hepatitic C de pe teritoriul României”, a mai spus acesta.
Nu numai pacienții au nevoie de îndrumare, ci și medicii, a explicat prof.univ.dr. Narcis Copcă, managerul Spitalului “Sf. Maria” București. „Sunt multe cazuri de cancer hepatic abordate strict oncologic. Medicii trebuie să aibă ghiduri pe practică și mai presus de orice trebuie să existe o strategie națională pentru Hepatita C. Statul poate finanța centre județene sau regionale de tip fundații non-profit care să se inspire din experiența Baylor”, a sugerta prof. Narcis Copcă.
Studiul “Hepatita C – Perspective asupra îngrijirii de durată” face parte din Programul de testare și consiliere pe care Baylor România îl desfășoară din anul 2007. Fondurile alocate pentru continuarea programului Baylor până în 2018 sunt de 1,5 milioane de dolari și vor fi investite în regiunea Dobrogea, pentru îngrijirea pacienților cu boală cronică.
La studiu au participat pacienți cu HCV asistați de Fundația Baylor România, medici specialiști, psihologi și experți în politici de sănătate publică. Studiul s-a axat în principal pe analizarea condițiilor psiho-sociale ale pacienților, determinanți majori în aderența la tratament, precum și a recomandărilor de modificare comportamentală, esențială pentru obținerea unor rezultate medicale bune. Baylor România este prima rețea privată de centre de testare HIV, Hepatita B și Hepatita C din România, care începând cu anul 1998, desfășoară programe de voluntariat, educație, depistare și prevenire a bolilor infecțioase.
