Accesul unui număr de aproape 43,000 de pacienți eligibili cu boli oncologice în forme avansate la imunoterapii PD-(L)1 ar putea determina în perioada 2021-2025 un beneficiu de peste 16,000 de ani potențiali de viață câstigați. Acest beneficiu estimat echivalează cu o supraviețuire cu 17% mai mare decât cea oferită de terapiile standard (SOC), în linia 1 sau 2, pentru un numar de 11 tipuri de cancer, conform studiului Health Impact Projection (HIP), lansat de InoMed și MSD România. În plus, 73% din acest câștig pentru sănătate ar fi în ani de viață fără semne de progresie a bolii (PFS), iar 81% din beneficiul proiectat ar fi în ani de viață ajustați pentru calitatea vieții (QALY) . Totodată, s-ar reduce cu 10% spitalizările potențial necesare pentru complicații severe, degrevând pacienții și sistemul de spitalicesc cu peste 3000 de internări.
“Rezultatele pozitive ale acestor studii arată beneficiile pe care imunoterapiile din clasa anti-PD-(L)1 le pot avea pentru pacienții cu forme avansate de boală care în urmă cu câțiva ani aveau un pronostic foarte rezervat. Investițiile în creșterea accesului la imunoterapii aduc însă nu doar prelungirea vieții acestor pacienți, ci o viață mai lungă și de calitate. Pe măsură ce acestea își demostrază eficacitatea și în tratarea formelor precoce de cancer, beneficiile anticipate vor fi mai mari. Având astăzi la îndemână aceste terapii inovatoare, putem spera că poate fi transformat cancerul într-o boală cronică”, afirmă Ana Dodea, Policy & Market Director, MSD România.
În scenariul modelat în HIP pentru 2021, impactul bugetar suplimentar adus de folosirea imunoterapiei anti-PD-(L)1 se ridică la doar 1.72% din totalul cheltuielilor cu sănătatea și la 31.5% din cheltuielile cu medicamentele oncologice.
Un alt proiect de cercetare, la rândul lui o premieră la nivel european, se concentrează pe disparitățile în accesul la tratamentul medicamentos al pacienților cu cancer pulmonar cu celule “non-mici” (NSCLC) în 12 țări din Europa și a fost realizat de Institute for Health Economics (IHE din Suedia) cu sprijinul MSD România.
Rezultatele studiului arată că procentul pacienților cu cancer pulmonar NSCL tratați (rata de tratament) a crescut de la 34% la 48% între 2015 – 2019 și a atins 46% în 2020. Totuși, rata de tratament a NSCLC este sub ratele altor țări europene și substanțial inferioară ratei ideale de tratament (de circa 80%), care ar putea ar fi atinsă dacă toți pacienții eligibili ar fi tratati conform recomandărilor Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO). Rata suboptimală de tratament din România este în bună măsură cauzată de traseul deseori alambicat al pacientului ce contribuie la un diagnostic întârziat.
În cei 4 ani de la rambursarea în România a imunoterapiei pentru tratamentul cancerului pulmonar NSCLC, procentul pacienților tratați cu imunoterapie a crescut progresiv până la 17% în 2020. Acest procent ar putea fi îmbunătățit încât să se ajungă la circa 47% pacienți NSCLC tratați cu imunoterapie, dacă s-ar ține cont integral de recomandările ESMO privind imunoterapiile anti-PD-(L)1 aprobate pe plan european.
“Planul Național pentru Combaterea Cancerului prevede optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar prin definirea unui timp optim obligatoriu pentru formularea diagnosticului complet și precis, înainte de inițierea tratamentului, precum și prin prevederile referitoare la implementarea medicinei personalizate în managementul cancerului pulmonar, în general. Aceste prevederi sunt aliniate cu bunele practici care există deja de ani buni în sisteme de sănătate din Uniunea Europeana și, odată cu implementarea lor, pacienții romani vor avea un acces îmbunătățit la inovația exponențialî din cancerul pulmonar non-microcelular”, Dr. Marius Geanta, Presedinte Centrul pentru Inovație în Medicină.
În România se înregistrează aproximativ 12,000 de cazuri noi de cancer și 10,000 de decese, circa 85% din această povară fiind dată de cancer pulmonar de tip NSCLC. În România, boala afectează într-o mai mare măsură persoanele de vârstă activă decât la nivel european, rata mortalității premature (41% dintre cei sub 65 de ani) este mai mare față de media la nivelul UE27 (30%), iar rata de supraviețuire la 5 ani este de 11% față de 15% media europeană.
