Tratamentele de după ’90 au scăzut rata mortalității cu 50% față de perioada de dinainte de anii ’70, arată studiul “Valoarea medicamentelor pentru societate”, prezentat în România de prof. Frank Lichtenberg, de la Universitatea Columbia, New York.
„Este incontestabil rolul noilor medicamente pentru societate, în special în ceea ce privește vindecarea celor mai agresive maladii, dar și a costurilor economisite pentru societate, a stării de bine în general a oamenilor. Însă la fel de important este și efortul pe care fiecare țară în parte îl face ca pacienții lor să aibă acces la aceste noi tratamente: atât prin politicile adoptate pentru susținerea domeniului farmaceutic, cât și prin facilitarea accesului pacienților la aceste terapii”, spune prof. F Lichtenberg.
Prof. F. Lichtenberg afirmă că, după rezolvarea problemelor legate de igienă din prima parte a secolului al XX-lea, putem atribui creșterea speranței de viață la naștere din ultimii 40 de ani medicamentelor inovative descoperite.
Începând cu 1960, populația statelor din OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) trăiește cu până la 10 ani mai mult decât în perioadele anterioare, acest lucru fiind datorat în mare parte noilor tratamente. Speranța de viață la naștere a crescut în Germania cu 1,4 ani în perioada 2001-2007. O treime din această creștere (0,45 ani) s-a datorat faptului că medicamentele inovative au luat locul celor vechi. Pentru fiecare an de viață câștigat prin introducerea noilor medicamente se economisesc 11.600 euro. În Canada, introducerea noilor tratamente în ultimii 30 de ani a redus riscul mortalității cu peste 51% la nivelul populației per total. În particular medicamentele descoperite după 1990 au avut un impact benefic asupra speranței de viață în rândul bătrânilor, se arată în studiu. Între anii 1987-1999, au fost introduse şapte noi molecule și două noi clase de medicamente pentru tratarea HIV-SIDA, acest lucru ducând la o scădere a ratei mortalității cu aproape 35%. Speranța de viață a pacienților cu HIV-SIDA a fost cu 13 ani mai mare datorită introducerii unui număr mare de medicamente, începând cu anul 1993.
În ce privește cancerul, în Germania s-a observat o scădere a ratei mortalității datorate acestei boli între anii 1982-2004 de aproape 40%. În SUA, rata supraviețuirii pacienților cu cancer a crescut cu 31% între anii 1975-2000. Inovația în ceea ce privește chimioterapia a contribuit cu 74% la creșterea speranței de viață a bolnavilor de cancer cu peste 1 an.
Câștigul potențial obținut din inovațiile viitoare în domeniul sănătății este foarte mare. De asemenea, potrivit unor alte investigații, chiar și un procent modest de scădere a ratei mortalității cu 1% înseamnă un câștig de 500 miliarde dolari.
Bolile cardio-vasculare cauzează peste 4,3 milioane de morți numai în Europa, jumătate din numărul deceselor cauzate de bolile cardio-vasculare în lume, generând cheltuieli estimate la aproximativ 110 miliarde de euro în 2006, ceea ce înseamnă 10% din totalul cheltuielilor sistemul de sănătate în UE. În cele mai multe state din OCDE, în ultimii 5 ani, rata mortalității cauzate de boli cardio-vasculare a scăzut de la o medie de 150 de decese/100.000 în 1960, la 50 de decese/100.000 în 2003.
În cea de-a doua parte a studiului, prof. F. Lichtenberg s-a axat pe rolul noilor medicamente în scăderea consumului diverselor resurse medicale. Acesta afirmă că statele care au avut creștere mare a utilizării noilor medicamente au raportat o scădere a numărului de spitalizări și a costurilor îngrijirilor medicale de acasă. De asemenea, numărul de zile de spitalizare a scăzut rapid pentru persoanele care au primit un număr mare de medicamente. La 100 de rețete medicale prescrise, numărul de zile de spitalizare scade cu 16,3.
În ceea ce priveşte impactul social al noilor medicamente, Lichtenberg afirmă că beneficiul adus de participarea forței de muncă și de orele efective lucrate este de 9 ori mai mare decât costul noilor medicamente.
