Aproximativ 70% dintre copiii cu vârste între unu și trei ani din țara noastră mănâncă alimente nepotrivite vârstei lor, arată un studiu desfășurat de Nestle și GFK România care a evidențiat gradul scăzut de informare a părinților cu privire la importanța unei alimentații corecte a copiilor. Diversificarea alimentaţiei sugarilor începe, de obicei, mai devreme de 4 luni și doar 26% dintre copiii de 1-3 ani sunt hrăniți cu lapte adaptat nevoilor nutriționale specifice vârstei, a mai demonstrat studiul.
Medicii specialiști sunt de părere că, în primele 1000 de zile de viață au loc schimbări majore în dezvoltarea copiilor, cu impact pentru tot restul vieții și care pot fi influențate printr-o alimentație corectă.
“În primii 2 ani de viață, copiii au nevoi nutriționale mult mai mari decât adulții pentru că au un ritm de creștere accelerat: organismul lor cere de patru ori mai mult fier și de cinci ori mai mult calciu, iod, vitamina A și C. În același timp, stomăcelul lor reprezintă doar 20% din capacitatea gastrică a adultului, ceea ce ne avertizează să avem grijă ca meniul celor mici să nu fie același cu meniul adulților. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de șase luni, iar diversificarea nu trebuie începută mai devreme de patru-șase luni pentru că doar atunci este pregătit organismul să primească alte alimente decât lapte. Alimentele cu care se recomandă să se înceapă diversificarea sunt: legumele și fructele pentru un aport suficient de minerale si vitamine și, treptat, alimente care conțin proteine”, declară dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, Spitalul Medicover.
Impactul major al programării metabolice în primele 1000 de zile a fost recent descoperit de specialiști, aceștia susținând că alimentația din perioada sarcinii și din primele luni de viață are un impact de durată asupra riscului de îngrășare, de apariție a obezității și, implicit, a unor boli influențate de stilul de viață, cum ar fi diabetul, hipertensiunea sau ateroscleroza.
“Un studiu desfășurat anul trecut în România de către Insitutul Național de Sănătate Publică a arătat că un sfert dintre copiii de opt ani sunt supraponderali sau obezi. Este o cifră care va crește în viitor dacă gradul de educare a părinților cu privire la nutriția copiilor rămâne același. Problemele de greutate la școlari și preșcolari își au originile în primii ani de viață, în alimentația nepotrivită pe care o primesc copiii”, a afirmat Șef Lucr. Dr. Tudor Pop, Secretar Administrator al Societății Române de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică. Aportul crescut de proteine, introducerea hranei solide mult prea devreme sau mesele în exces sunt principalele greșeli pe care părinții le fac în primele 1000 de zile, cu impact negativ ulterior, asupra greutății.
