Aplicarea taxei clawback pe medicamentele ieftine va avea un efect contrar celui scontat, devenind “garanţia” dispariţiei produselor ieftine din nomenclator, aşa cum s-a întâmplat până în prezent cu alte 1500 de medicamente și având drept rezultat creșterea costurilor în sănătate prin utilizarea produselor farmaceutice scumpe, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Membrii acesteia, companiile locale producătoare de medicamente, se opun în mod public introducerii unei contribuţii pe veniturile rezultate din comercializarea medicamentelor, măsură care ar avea ca efect reducerea competitivității producătorilor locali de medicamente şi a accesului pacienţilor la terapii moderne cost-eficinte.
Președintele APMGR, Dragoș Damian, atrage atenția asupra caracterului discriminatoriu al unei astfel de taxe, aplicată doar producătorilor de medicamente și nu furnizorilor de echipamente şi consumabile medicale sau altor furnizori de servicii, subliniind că aplicarea taxei clawback va face ca industria locală de medicamente să devină cea mai fiscalizată industrie din România, nerespectându-se astfel angajamentele guvernamentale pentru a încuraja investiţiile în România.
Lipsa de coordonare dintre Ministerul Sănătăţii, care aprobă preţuri cu 35% mai mici pentru medicamentele fabricate local faţă de medicamentele inovative şi printre cele mai mici din Europa, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care decontează la peste 300 de zile medicamentele consumate şi Ministerul de Finanţe, care nu înţelege rolul produselor generice în reducerea costurilor în sănătate, va face ca taxa clawback să lovească din plin în producătorii de medicamente generice şi în special în cei din România, se menționează în comunicatul semnat de președintele APMGR.
