Ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a anunţat că taxa de claw-back şi taxa de pay-back vor intra în vigoare de la începutul lunii septembrie, varianta finală urmând să fie aprobată mâine în şedinţa de Guvern. El nu a dat detalii asupra modului cum se vor aplica acestea, nici asupra variantelor care vor fi puse pe masa Guvernului, însă a precizat că principiul general este acela de “încurajare a medicamentelor generice”, precum şi faptul că banii strânşi prin aplicarea taxelor vor fi folosiţi tot în achiziţia de medicamente.
“Intervenţiile în politica medicamentului constau în contribuţii pe creşterea valorii consumurilor de medicamente, aşa-zis sistem clawback, cu efect reglator, şi/sau contribuţii pe valoarea consumului de medicamente, care aduce venituri în sistem. Toate aceste sume care vor fi câştigate merg în Fondul Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate”, a precizat Ritli.
În ceea ce priveşte clawbackul, Ministrul Sănătăţii a spus că se menţine referinţa la anul 2009, iar în ceea ce priveşte pay-backul a subliniat că procentul de taxare care se are în vedere e între 5 şi 15%. De asemenea, a precizat că nivelul de taxare va fi diferit pentru producătorii de generice şi pentru cei de medicamente originale.
Ministrul a spus că aceste taxe reprezintă o măsură cu caracter de urgenţă, consecutiv avându-se în vedere o rectificare bugetară. De asemenea, se va introduce coplata, cu acelaşi effect regulator asupra accesului la servicii medicale.
Ministrul Sănătăţii a precizat că schimbarea modalităţii de calcul a preţurilor medicamentelor pe lista C2 va aduce în sistem economii de 150 de milioane de lei, bani care se adaugă celor care vor fi “economisiţi” prin eliminarea fraudelor din sistem prin informatizare, sumă evaluată de CNAS la 1200 de milioane lei (circa 280 de milioane de euro).
Alte măsuri anunţate vizează creşterea bugetului medicinei de familie, de la 7% curent la 10 – 12% din buget, reducerea în continuare a numărului de paturi din spitale, astfel încât să ne apropiem de nivelele din Uniunea Europeană, demararea rapidă a unui program de conştientizare privind cancerul, şi în special a celui de col uterin, unde situaţia e dramatică, 3000 de noi cazuri fiind depistate anual. De asemenea, Ritli a anunţat mai multe măsuri dedicate reducerii mortalităţii infantile, care este cea mai mare din Europa, reabilitarea medicinei şcolare şi extinderea competenţelor medicilor şcolari, o atenţie sporită acordată programelor de vaccinare. “Mortalitatea generală, mortalitatea infantilă, speranţa de viaţă de 73 de ani faţă de 80 în ţările cu care ne comparăm, anii de viaţă trăiţi în incapacitate reflectă incidenţa mare a bolilor cardiovasculare, de nutriţie, a cancerului, a bolilor psihice. Avem un sistem cu disfuncţii majore, subfinanţarea e recunoscută, avem probleme vizavi de transparenţa în alocarea fondurilor, dar şi în utilizarea ineficientă a acestor fonduri, inechităţi în accesul la serviciile medicale, mai ales în rural, şi astfel gradul de satisfacţie al pacientului este destul de scăzut”, a punctat Ministrul Sănătăţii.
Ministrul Sănătăţii a mai declarat că, până la sfârşitul acestui an, o echipă de specialişti va definitiva pachetul bazal de servicii suportat din contribuţia la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.
