Exemplul pozitiv al ţărilor vestice în ceea ce priveşte pregătirea pentru îngrijirea medicală contribuie la implementarea unor programe speciale dedicate dezvoltării profesionale şi în România. Parteneriatele permanente stabilite cu universităţi şi instituţii conexe din ţări precum Franţa, Marea Britanie sau Italia, inoculează ideea specializării profesionale a asistenței medicale. Carmen Mazilu, preşedinta OAMGMAMR, filiala Bucureşti, vorbeşte despre viitorul în asistenţa medicală românească.
– Ce proiecte finalizaţi ?
– 2009 este primul an în care am avizat direct asistenţii medicali, din nevoia de a avea o imagine cât mai clară a situației lor. În momentul acesta, numai în Bucureşti sunt 17 000 de asistenţi medicali certificaţi. Asistenții medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali din România îşi exercită profesia în baza Certificatului de Membru al Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), avizat anual. Eliberăm certificatul de membru pe baza unui dosar care cuprinde documente de studiu ce atestă formarea în profesie, a unui certificat de cazier juridic, a altuia de sănătate fizică şi psihică etc.; după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, precum şi după efectuarea creditelor de educaţie medicală continuă.
Rolul asistentului este fundamentat legal prin OUG nr. 144/2008, ordonanța de urgență privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea OAMGMAMR.
– Care sunt direcţiile de educaţie medicală continuă? Care sunt etapele de școlarizare ?
– În primul rând, în România, pregătirea asistenţilor medicali se poate face prin studii postli-cea-le sau/şi prin facultăţi de a-sis-tenţă medicală. Astfel se pot obţine următoarele specializări: asistent medical generalist, asistent medical de farmacie, asistent medical de BFT, asistent me-dical de igienă, asistent medical de laborator, asistent medical de dietetică, asistent medical de radiologie, moașe. Norma-tivul de personal este actul oficial (ORDIN nr. 1.778, din 28 decembrie 2006, privind aproba-rea normativelor de personal) prin care se stabileşte crite-riul de normare în funcţie de tipul de activitate medicală. De e-xemplu, asistența la pat pentru spe-cialităţile chirurgicale: criteriul de normare este nr. pa- turi/1 post, din care 10 medici şi asistenţi medicali, câte opt pe tură. În realitate, datorită blocării posturilor din sistemul sanitar de mai bine de un an, pensionărilor pentru limită de vârstă, concediilor pentru creşterea copilului, liberei circulaţii a forţei de muncă, şi nu în ultimul rând, datorită salariilor nemotivante şi a volumului de muncă extrem de mare, numărul personalului medical, în special al asistentelor medicale, a scăzut îngrijorător. În ceea ce priveşte educaţia medicală continuă, aceasta se face, în primul rând, după specia-litate. Noi, ca organizaţie profesională, ne confruntăm cu următoarea situaţie: asistenţii medicali consideră că sunt obligaţi să facă educaţie medicală continuă pentru că este specificat într-o lege, pentru că noi spunem că trebuie să bifeze un anumit număr de credite. Or, dezideratul este să se ajungă la ideea că această educație medicală continuă o faci pentru carieră şi pentru dezvoltarea ta profesională şi personală.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
Johana Toma, redactor
